ICCJ. Decizia nr. 3922/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3922/2010
Dosar nr. 3706/30/2006
Şedinţa publică din 17 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1172, pronunţată la data de 27 noiembrie 2009, secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Timiş, a respins acţiunea principală, având ca obiect pretenţii, formulată de reclamantul S.M., în contradictoriu cu pârâta SC R.S. SRL; a admis, în parte, cererea reconvenţională şi, în consecinţă, a constatat că pârâta - reclamantă reconvenţională a solicitat reclamantului - pârât reconvenţional dividendele şi dobânzile aferente unei cote de participare a acestuia la beneficii de 4 %, inclusiv cota parte din activul net în cuantum de 129.600 lei şi a obligat pe reclamantul – pârât reconvenţional să plătească pârâtei – reclamantă reconvenţională suma de 15.585,50 lei, cu titlu de taxă de timbru şi onorarii experţi şi suma de 12.495 lei, cu titlu de onorariu avocaţial.
Secţia comercială a Curţii de Apel Timişoara, prin Decizia civilă nr. 106, pronunţată la data de 18 mai 2010, a admis apelul formulat de reclamantul - pârât reconvenţional, S.M. împotriva sentinţei tribunalului, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a respins, în tot, cererea reconvenţională formulată în cauză şi a obligat pe pârâta - reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.009,65 lei.
Împotriva menţionatei decizii a formulat recurs apelantul S.M., fără a ataşa acestei cereri, conform cerinţelor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., dovada achitării taxei de timbru legal datorate.
Cu toate că recurentul a fost legal citat cu menţiunea depunerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 3.779 lei, stabilită conform cerinţelor art. 11 alin. (1) teza 2, raportat la art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 146/1997, astfel cum a fost modificată şi completată şi a timbrului judiciar în valoare de 5 lei, în considerarea art. 3 alin. (2) teza ultimă din OG nr. 32/1995, modificată şi completată, acesta nu a îndeplinit obligaţia timbrării cererii sale de recurs de care a fost încunoştiinţat, astfel cum prevăd cerinţele art. 20 alin. (2) din precizata lege.
Aşa fiind, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, văzând şi dispoziţiile art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul formulat de reclamantul S.M., împotriva deciziei Curţii de Apel Timişoara nr. 106 din 18 mai 2010, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3921/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3931/2010. Comercial → |
|---|
