ICCJ. Decizia nr. 4273/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4273/2010
Dosar nr. 4480/2/2010
Şedinţa publică din 8 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosarul, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 74 din 16 iunie 2010 pronunţată în dosarul nr. 4480/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti a fost admisă excepţia de tardivitate a contestaţiei la executare formulată de reclamanta T.C.C. în contradictoriu cu A.V.A.S. şi în consecinţă contestaţia a fost respinsă ca tardivă.
În motivarea hotărârii, instanţa de fond a reţinut că, contestatoarea nu a respectat termenul de 15 zile prevăzută de art. 401 alin. (1) C. proc. civ. pentru formularea contestaţiei la executare, termen care începe să curgă la data când s-a luat la cunoştinţă de primul act de executare, în condiţiile în care contestatoarea a luat cunoştinţă de primul act de executare (somaţia) în anul 2006 iar contestaţia a fost formulată la data de 9 octombrie 2009.
Împotriva sentinţei comerciale nr. 74/2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a formulat recurs contestatoarea T.C.C. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei pentru rejduecare.
Recursul nu a fost motivat în drept conform dispoziţiilor legale, recurenta invocând formal dispoziţiile art. 299 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că în mod greşit a fost admisă excepţia tardivităţii contestaţiei la executare cu aplicarea dispoziţiilor art. 401 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în condiţiile în care este vorba de un titlu executoriu emis de Statul Român şi nu de către o instanţă judecătorească, astfel că are posibilitatea contestării pe toată perioada executării.
Poprirea instituită a luat naştere la data de 22 iunie 2009, aceasta fiind un act de executare şi întrucât nu a avut posibilitatea de a contesta fondul titlului executoriu emis de stat, excepţia tardivităţii contestaţiei, în mod greşit a fost admisă, în cauză nefiind aplicabile dispoziţiile art. 401 C. proc. civ.
În cazul executării silite în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de instanţă, se pot invoca în contestaţia la executarea apărării de fond împotriva titlului executoriu.
Conform art. 39 alin. (1) din Legea nr. 51/1998, executarea va începe după comunicarea titlului executoriu prevăzut de art. 39 alin. (1), dar aceste dispoziţii legale au fost încălcate, creanţa solicitată fiind prescrisă, iar contractul de garanţie invocat nefiind semnat de contestatoare.
Intimata A.V.A.S. a formulat întâmpinare prin care solicită, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentinţa recurată în raport de criticile formulate, se constată că recursul este nefondat.
Contestaţia la executare formulată de contestatoarea T.C.C. au vizat formele de executare iniţiate de A.V.A.S. în conformitate cu dispoziţiile OUG nr. 51/1910, dispoziţii care se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.
Art. 83 alin. (1) din OUG nr. 51/1998 prevede că actele de executare silită efectuate de A.V.A.S. pot fi contestate de persoanele îndreptăţite potrivit procedurilor speciale.
În cuprinsul actului normativ menţionat, nu sunt reglementate însă şi termenele în care poate fi formulată contestaţia la executare, situaţie în care dispoziţiile legii speciale se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.
Potrivit art. 401 lit. a) C. proc. civ., contestaţia la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de actele de executare.
Ca urmare, nu este fondat motivul de recurs privind aplicarea greşită de către prima instanţă a dispoziţiilor art. 401 C. proc. civ. întrucât instanţa a aplicat corect aceste prevederi având în vedere că prevederile OUG nr. 51/1998 se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.
În condiţiile în care titlu executoriu din 9 octombrie 2003 a fost comunicat contestatoarei la data de 27 ianuarie 2004, iar executarea silită declanşată de A.V.A.S., astfel cum recunoaşte şi contestatoarea din contestaţia formulată, a debutat în anul 2006, formularea contestaţiei la data de 9 octombrie 2009 este tardivă.
Ca urmare, corect a reţinut instanţa de fond că, contestaţia la executare a fost formulată tardiv, cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. (1) C. proc. civ., context în care impune respingerea recursului. În contextul în care contestaţia la executare a fost formulată tardiv, nu mai pot fi analizate aspectele ce vizează fondul cauzei.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte, respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea T.C.C. împotriva sentinţei comerciale nr. 74 din 16 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatoarea T.C.C. împotriva sentinţei comerciale nr. 74 din 16 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4267/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4277/2010. Comercial → |
|---|
