ICCJ. Decizia nr. 438/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.438/2010
Dosar nr. 4664/44/2006
Şedinţa publică din 5 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 29 C.C. din 30 mai 2006 Tribunalul Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins ca nefondată acţiunea privind anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 2/2005 formulată de reclamanta SIF M. SA Bacău reţinând, în esenţă, că hotărârea a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de cvorum şi vot prevăzute de art. 115 teza a II-a din Legea nr. 31/1990.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, prin Decizia nr. 9/A din 4 februarie 2009 a respins excepţia tardivităţii invocată de pârâta SAC P. SA, a admis apelul formulat de reclamanta SIF M. SA Bacău, a schimbat sentinţa apelată în sensul că a admis acţiunea în anularea hotărârii A.G.A. şi a dispus anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 2/2005 a SC P. SA Galaţi şi comunicarea deciziei către O.R.C. Galaţi.
În fundamentarea acestei decizii instanţa de apel a reţinut că hotărârea atacată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 în sensul că în textul convocatorului nu s-a indicat suma reprezentând aportul în numerar, fapt nereţinut de prima instanţă, şi nici nu au fost publicate, în convocator, informaţi privind procurile speciale, fiind încălcate dispoziţiile art. 138 alin. (2) pct. 9, 10 şi 11 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs pârâta SC P. SA Galaţi, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 7 C. proc. civ.
Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 şi art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997, modificată şi completată, şi la dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de recurs şi a reţinut:
Conform art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normative, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau în mod excepţional până la termenul stabilit de instanţă.
Având în vedere criticile formulate în recurs, raportat la soluţia instanţei, Înalta Curte în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 şi art. 1 din OG nr. 32/1995 a stabilit în sarcina recurentului, obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei şi 0,15 lei timbru judiciar, fiind citat cu această menţiune.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părţii se anulează ca netimbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul din 5 februarie 2010, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării, Înalta Curte, urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din normele metodologice de aplicare a legii şi ale art. 9 din OG nr. 32/1995 şi să dispună anularea recursului pârâtei, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de pârâta SC P. SA Galaţi împotriva deciziei nr. 9/A din 4 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 414/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 453/2010. Comercial → |
|---|
