ICCJ. Decizia nr. 46/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.46/2010
Dosar nr. 11449/1/2007
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 7 martie 2005 la Judecătoria Gura Humorului reclamanta SC B.C. SRL Gura Humorului, prin administrator M.H.A., a solicitat obligarea pârâtului S.P. să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul beci în suprafaţă de 16 mp dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare şi a încheierii de rectificare, intabulat cu CF a Comunei Gura Humorului.
Ulterior, respectiv la 26 septembrie 2005 reclamanta şi-a completat şi precizat acţiunea în sensul că a chemat în judecată şi pe pârâţii S.E. şi Primăria Oraşului Gura Humorului şi a solicitat nulitatea parţială a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria Oraşului Gura Humorului şi soţii S. cu privire la beciul în suprafaţă de 16 mp situat sub imobilul proprietatea reclamantei; radierea din CF a comunei cadastrale Gura Humorului a beciului intabulat pe numele pârâţilor şi obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie beciul de 16 mp. La data de 22 martie 2005 pârâtul S.P. a formulat cerere reconvenţională prin care a cerut anularea încheierii de rectificare din 2 iulie 2004 autentificată de notarul public M.C.A. şi radierea din C.F. a dreptului de proprietate al reclamantei privind beciul în suprafaţă de 16 mp.
Judecătoria Gura Humorului prin sentinţa civilă nr. 1257 din 19 decembrie 2005 a respins acţiunea în revendicare, soluţie ce a fost menţinută prin Decizia nr. 10 din 31 mai 2006 a Tribunalului Suceava prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Ambele hotărâri au fost casate şi cauza a fost trimisă spre competentă soluţionare Tribunalului Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă de fond prin Decizia nr. 741 din 14 decembrie 2006 a Curţii de Apel Suceava.
Tribunalul Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 824 din 26 aprilie 2007 a respins acţiunea reclamantei privind revendicarea beciului în suprafaţă de 16 mp, a admis cererea reconvenţională formulată de pârât şi a anulat încheierea de rectificare din 2 iulie 2004 a BNP M.C.A. din Gura Humorului prin care s-a precizat că prin contractul de vânzare-cumpărare din 5 iulie 2001 cumpărătorul SC B.C. SRL Gura Humorului a cumpărat de la vânzătorul SC C. SA şi beciul de 16 mp. S-a radiat dreptul de proprietate al reclamantei asupra beciului şi aceasta a fost obligată la cheltuieli de judecată.
Prin Decizia nr. 113 din 12 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei instanţei de fond.
S-a reţinut în considerentele hotărârii că pârâţii au cumpărat beciul din litigiu pe care l-au închiriat anterior, fiindu-le aplicabile dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 112/1995 privind cumpărarea apartamentelor deţinute în baza unui contract de închiriere.
Reclamanta nu a dovedit că este proprietara spaţiului din litigiu, şi a fost de rea-credinţă la data rectificării contractului, rectificare în baza căruia s-a intabulat cu dreptul de proprietate asupra beciului din litigiu.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs şi a solicitat admiterea şi respingerea cererii reconvenţionale formulată de intimaţi; anularea parţială a contractului de vânzare-cumpărare din 26 mai 1997 încheiat între Primăria Oraşului Gura Humorului şi S.E. numai cu privire la beciul în suprafaţă de 16 mp şi radierea din C.F. a Comunei Cadastrale Gura Humorului; obligarea pârâţilor să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie beciul de 16 mp aşa cum este identificat în expertiza propusă de instanţă şi expertiza extrajudiciară.
A susţinut recurenta că ambele instanţe prin hotărârile pronunţate au încălcat dreptul de proprietate prevăzut de art. 480 şi art. 489 C. civ., precum şi dispoziţiile art. 494 C. civ. privind accesiunea imobiliară care stabilesc că proprietarul pământului are dreptul să dispună asupra tuturor lucrurilor aflate pe pământul său.
S-a invocat faptul că intimaţii-pârâţi au cumpărat apartamentul în baza Legii nr. 112/1995 şi li se cuvenea numai o cotă parte, din beci, ce se afla sub apartamentul cumpărat, dar beciul în litigiu se regăseşte sub apartamentul altui proprietar, în acest sens fiind şi concluziile raportului de expertiză judiciară şi extrajudiciară depuse la dosar.
Recurenta a precizat faptul că menţiunea suprafeţei intitulată „beci" în contractul de vânzare-cumpărare al pârâţilor s-a efectuat ulterior încheierii actului iniţial şi a solicitat, în acest sens şi comparaţia de scripte.
Prin întâmpinare intimaţii-pârâţi au solicitat respingerea recursului pe de o parte pentru faptul că nu s-a indicat nici un motiv de casare prevăzut de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte pentru că beciul în suprafaţă de 20 mp li s-a vândut în anul 1997, deci anterior anului 2001 când recurenta –reclamantă a cumpărat spaţiul din litigiu.
Recursul reclamantei nu este fondat.
Deşi recurenta nu a indicat în scris motivul de recurs prevăzut de art. 304 C. proc. civ., la termenul de azi apărătorul acesteia a precizat că îl încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. privind interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii.
Criticile recurentei nu sunt întemeiate.
Intimaţii-pârâţi au încheiat contractul de închiriere din 2 iunie 1989 privind 2 camere, hol şi dependinţe, inclusiv beciul în litigiu, pe care ulterior l-au cumpărat în baza Legii nr. 112/1995 conform contractului din 26 mai 1997.
În cadrul aceluiaşi imobil recurenta-reclamantă a cumpărat conform contractului din 5 iulie 2001 un spaţiu comercial compus din 4 camere şi pod şi ulterior prin încheierea autentificată din 2 iulie 2004 acest act a fost rectificat în sensul că la descrierea imobilului a fost inclus şi beciul din litigiu.
În mod corect instanţa de apel a reţinut că suprafaţa intitulată „beci" nu a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat de reclamantă la 5 iulie 2001, aceasta nu figurează în fişa apartamentului şi nici în planul de situaţie şi a dispus anularea încheierii de rectificare din 2 iulie 2004 a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de reclamantă prin includerea şi a beciului în suprafaţă de 16 mp.
Edificator în acest sens este şi faptul că în contractul de vânzare-cumpărare din 26 mai 1997 încheiat de intimaţii-pârâţi a fost menţionat şi beciul în suprafaţă de 20 mp şi chiar dacă menţiunea a fost contestată de recurenta-reclamantă, aceasta face dovada până la înscrierea în fals conform dispoziţiilor legale în acest sens.
Mai mult decât atât, Primăria Oraşului Gura Humorului confirmă că beciul în suprafaţă de 20 mp a fost vândut intimaţilor-pârâţi prin contractul de vânzare-cumpărare din 26 mai 1997.
Faţă de aceste considerente, nu pot fi reţinute criticile recurentei privind interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de pârâţi întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Susţinerile recurentei că prin Decizia atacată au fost încălcate dispoziţiile art. 480, art. 489 şi art. 494 C. civ. privind dreptul de proprietate sunt simple afirmaţii care nu au putut fi dovedite şi argumentate de recurentă.
Aşa fiind, urmează ca potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se respingă ca nefondat recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC B.C. SRL Gura Humorului împotriva deciziei nr. 113 din 12 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 444/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 499/2010. Comercial → |
|---|
