ICCJ. Decizia nr. 469/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 469/2010
Dosar nr. 5974/105/2007
Şedinţa publică din 9 februarie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 993 din 29 octombrie 2008, Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins excepţia prematurităţii şi inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâta SC A. SRL şi a respins, ca neîntemeiată, acţiunea promovată de reclamanţii M.P. şi G.I.I.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ fiscal, prin Decizia nr. 76 din 13 mai 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţi, instanţa de control judiciar menţinând ca legală şi temeinică hotărârea instanţei de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanţii G.I.I. şi M.P., criticând-o pentru nelegalitate. Criticile aduse de recurenţi vizează în esenţă, faptul că instanţa de apel nu a avut în vedere toate apărările apelanţilor şi a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greşită a legii.
Asupra excepţiei de netimbrare a recursului:
Recurenţii – reclamanţi au fost citaţi pentru termenul de la 17 noiembrie 2009 cu menţiunea de a depune 19,5 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar şi au transmis prin fax un ordin de plată pentru suma de 20 lei taxă judiciară de timbru, fără timbru judiciar.
Înalta Curte, prin încheierea de la 17 noiembrie 2009, a amânat judecarea cauzei la 9 februarie 2010, unul dintre motive fiind acela ca recurenţii să depună originalul dovezilor de timbrare a recursului.
Recursul nu a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 19,57 RON încălcându-se astfel prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997 modificată privind taxa judiciară de timbru.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea cererii, iar recurenta deşi încunoştiinţată prin citaţie conform art. 36 din Normele de aplicare ale legii pentru termenul din 9 februarie 2010 despre taxa datorată şi contul în care trebuie plătită nu a făcut dovada plăţii, în condiţiile legii.
Aceasta deoarece, potrivit art. 39 din Normele Metodologice, dovada plăţii taxelor judiciare de timbru o constituie copia de pe chitanţa de încasare în numerar, eliberată de unităţile C.E.C. sau de trezoreriile statului sau, după caz, copia de pe ordinul de plată vizat de unitatea la care s-a făcut plata, certificat pentru conformitate de organul prestator al serviciului iar copia xerox depusă la dosar nu cuprinde o atare certificare şi nu indică numărul şi data emiterii ordinului de plată.
Aşa fiind, Înalta Curte făcând aplicarea sancţiunii prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 republicată, va anula recursul ca neimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanţii M.P. şi G.I.I. împotriva deciziei nr. 76 din 13 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 468/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 480/2010. Comercial → |
|---|
