ICCJ. Decizia nr. 52/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 52/2010/2010
Dosar nr. 2196/62/2008
Şedinţa publică de la 13 ianuarie 2010
Deliberând asupra recursului de faţă din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
La data de 21 martie 2008 reclamantul I.C., în contradictoriu cu pârâta SC V. SA Braşov, a solicitat să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. din 20 martie 2008 a societăţii pârâte şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
Prin sentinţa civilă nr. 3/ CC din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea reclamantului ca nefondată.
Prin decizia nr. 52/ A din 26 mai 2009, Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de P.T. şi M.L. A respins apelul declarat de reclamantul L.C. împotriva sentinţei mai sus menţionate, pe care a păstrat-o.
L-a obligat pe apelant să-i plătească intimatei SC V. SA suma d 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs reclamantul I.C., întemeindu-se pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, precum şi a sentinţei civile nr. 3/ CC din 20 ianuarie 2009 a primei instanţe, ambele considerente ca fiind nelegale şi netemeinice, cu trimiterea la fond pentru rejudecarea cauzei, pe bază de probe noi.
Asupra recursului astfel declarat, se constată următoarele:
Deşi la termenul de astăzi, recurenta a fost citată cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei în contul corect, aceasta a achitat doar timbrul judiciar, în valoare de 0,3 lei, împrejurare în care Înalta Curte a rămas în pronunţare pe excepţia de netimbrare a recursului pârâtei.
Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi Normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi/sau timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând astfel, că recursul pârâtei nu a fost legal timbrat, că recurentul nu s-a conformat menţiunii de pe citaţia emisă pentru termenul de judecată din 13 ianuarie 2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală, personală sau ca obiect, de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale mai sus menţionate şi să dispună anularea recursului ca insuficient timbrat.
În temeiul dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., recurentul-reclamant I.C. va fi obligat să-i plătească intimatei-pârâte SC V. SA BRAŞOV suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca insuficient timbrat, recursul declarat de reclamantul I.C. împotriva deciziei comerciale nr. 52/ Ap. din 26 mai 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Obligă recurentul să plătească intimatei-pârâte SC V. SA BRAŞOV suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 516/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 520/2010. Comercial → |
|---|
