ICCJ. Decizia nr. 63/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 63/2010
Dosar nr. 8453/1/2009
Şedinţa publică de la 13 ianuarie 2010
Deliberând asupra excepţiei necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cererii de sechestru asigurător reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 28 octombrie 2010, petenta R.E.E.E. Olanda a chemat în judecată pe intimata SC C.A. SRL Arad solicitând instanţei instituirea unui sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile ale intimatei, în temeiul art. 591 C. proc. civ. Petenta a învederat că pe rolul Înaltei Curţi se află în stadiul procesual al recursului dosarul nr. 1167/108/2008 al Tribunalului Arad având ca obiect acţiune în pretenţii.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi şi a solicitat declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Arad.
Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia invocată întrucât este una peremptorie şi dirimantă, o va admite şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad pentru următoarele considerente:
Conform art. 591 alin. (1) C. proc. civ., cererea de sechestru asigurător este de competenţa instanţei care judecă procesul. Or, instanţa care judecă procesul este, în speţă, Tribunalul Arad. Procesul este unul singur. Şi nu se confundă procesul cu fazele procesuale ale acestuia: fond, apel şi recurs. Aşadar nu are nici o relevanţă faptul că, în prezent, pricina se află în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Raţionând „per a contrario”, ar înseamnă că, în cazul în care s-ar admite că Înaltei Curţi i-ar reveni competenţa de soluţionare a cauzei, încheierea pronunţată ar fi irevocabilă. Dar art. 592 alin. (2) C. proc. civ., prevede că încheierea este supusă recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Aşadar interpretarea petentei nu poate fi primită pentru că ar conduce la încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi a art. 6 din C.E.D.O. prin privarea intimatei de calea de atac a recursului împotriva încheierii pronunţate asupra cererii de instituire a sechestrului asigurător.
Dacă am continua să raţionăm şi prin „reductioo ad absurdum”, s-ar ajunge la concluzia că, în situaţia în care dosarul de fond s-ar afla pe rolul Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională să poată fi învestită cu o cerere de instituire a sechestrului asigurător.
Pentru toate aceste argumente de interpretare a textului legal incident în pricină, Înalta Curte va admite excepţia lipsei competenţei de soluţionare a cererii de sechestru asigurător formulată de R.E.E.E. Olanda în contradictoriu cu SC C.A. SRL şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei Comerciale a Tribunalului Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei competenţei de soluţionare a cererii de sechestru asigurător formulată de R.E.E.E. Olanda în contradictoriu cu SC C.A. SRL Arad.
Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei Comerciale a Tribunalului Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 13 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 606/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 636/2010. Comercial → |
|---|
