ICCJ. Decizia nr. 647/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 647/2010
Dosar nr. 9959/1/2008
Şedinţa publică din 18 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa comercială nr. 647/COM din 5 octombrie 2007 a respins acţiunea formulată de reclamanţii C.A.N. şi C.S.C. în contradictoriu cu pârâtele SC A.S. SRL şi administratorul acesteia C.G.V.
Instanţa de fond a reţinut că SC A.S. SRL a îndeplinit condiţiile legale la momentul stabilirii sediului său în clădirea ce se află în prezent în indiviziune între moştenitorii reclamanţi şi pârâtă.
Astfel, autorul reclamanţilor, defunctul C.R.V. şi-a dat acordul prin declaraţia autentificată din 6 decembrie 1994 ca sediul SC A.S. SRL să fie stabilit în această locaţie, camera dinspre nord. Acest acord, autentificat de notar, reprezintă un act echivalent unei dispoziţii testamentare, care îşi va pierde puterea doar în momentul ieşirii din indiviziune şi nu mai devreme.
Prin înfiinţarea şcolii de şoferi nu pot fi aduse prejudicii reclamanţilor câtă vreme aceştia nu locuiesc în respectiva clădire.
Nu poate fi acceptată suspendarea activităţii SC A.S. SRL, cu crearea de prejudicii acestei societăţi, câtă vreme nu s-a dovedit o păgubire prin activitatea comercială a acesteia a drepturilor şi intereselor reclamanţilor.
Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 24 din 29 ianuarie 2008 a respins ca nefondat apelul reclamanţilor C.A.N. şi C.S.C. împotriva sentinţei nt.647/COM din 5 octombrie 2007 a Tribunalului Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, cu motivarea că este echitabil a se da curs solicitării reclamanţilor după realizarea ieşirii din indiviziune asupra imobilului.
Împotriva deciziei nr. 24 din 29 ianuarie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, au promovat recurs reclamanţii C.A.N. şi C.S.C., care au criticat pentru nelegalitate această hotărâre, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului şi desfiinţarea deciziei atacate cu consecinţa admiterii pe fond a acţiunii formulate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 2618 din 26 septembrie 2008 a anulat ca netimbrat recursul reclamanţilor, iar ulterior aceiaşi instanţă prin Decizia nr. 1119 din 2 aprilie 2009 a admis contestaţia în anulare împotriva deciziei menţionată anterior şi a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 17 septembrie 2009.
Înalta Curte, rejudecând recursul şi analizând materialul probator administrat, raportat la criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul reclamanţilor, pentru următoarele considerente.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au cerut ca pârâtele să fie obligate să nu mai desfăşoare nicio activitate de natură comercială în imobilul situat în municipiul Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, fostă proprietate a defunctului C.R.V., deoarece acest imobil face obiectul partajului succesoral în dosarul nr. 6929/2005 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Apare cât se poate de evident că imobilul descris anterior este proprietatea autorului C.R.V., decedat la data de 2 mai 2005, iar moştenitorii cu vocaţie succesorală legală sunt reclamanţii şi C.G.V. în calitate de soţie supravieţuitoare.
Constituirea SC A.S. SRL, cu numărul de ordine în registrul comerţului atribuit în data de 23 decembrie 1994, având ca obiect de activitate principală şcoală de conducere (pilotaj) şi sediul social în Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, s-a efectuat cu respectarea întocmai a cadrului legal în materie.
Relevanţă sub aspectul corectei stabiliri a sediului social a societăţii comerciale, la acel moment, o reprezintă declaraţia autentificată din 6 decembrie 1994 la notariatul de Stat Judeţean Mehedinţi prin care proprietarul R.C.V. şi-a exprimat liber consimţământul ca soţia sa, C.G.V., în calitate de asociat unic, să înfiinţeze SC A.S. SRL în camera dinspre partea de nord a imobilului.
Din această perspectivă, potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind Registrul Comerţului, orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau numai în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.
Corect a apreciat instanţa de apel că până la ieşirea din indiviziune, fiecare moştenitor legal, are o cotă ideală a bunului ce implică un drept de folosinţă, această situaţie conferind posibilitatea realizării unui partaj a dreptului de folosinţă. Mai mult, în speţă, nu s-a dovedit că reclamanţii sunt prejudiciaţi de natura activităţii comerciale desfăşurate în imobil, în drepturile lor succesorale nu sunt îngrădite sub niciun aspect.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge ca nefondat recursul reclamanţilor împotriva deciziei nr. 24 din 29 ianuarie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, nefiind îndeplinită nicio cerinţă din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii C.A.N. şi C.S.C. împotriva deciziei nr. 24 din 29 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 646/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 649/2010. Comercial → |
---|