ICCJ. Decizia nr. 680/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 680/2010
Dosar nr. 25481/3/2007
Şedinţa publică de la 19 februarie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanta SC A.M. SA Bucureşti a solicitat obligarea pârâtei SC T. SA Piteşti la plata sumei de 446.207,79 lei reprezentând penalităţi de întârziere datorate ca urmare a neachitării la termen a obligaţiilor de plată asumate prin contractul nr. 7 din 26 ianuarie 2005 de vânzare cumpărare a gazelor naturale pentru consumatori eligibili.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că urmare contractului de vânzare cumpărare de gaze naturale, reclamanta s-a obligat la furnizarea fermă a unor cantităţi determinate de gaze naturale, la preţul convenit. Reclamanta a susţinut că şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, iar pârâta şi-a îndeplinit obligaţiile de plată, până la data de 11 aprilie 2005, ulterior acestei date pârâta înregistrând întârzieri majore la plată. În aceste condiţii, reclamanta a pus în aplicare dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din contract, privind aplicarea penalităţilor de întârziere de 0,06% pe zi din suma neachitată la scadenţă, rezultând un debit de 446.207,79 lei.
Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 969, art. 1060, 1079 C. civ. şi art. 3 şi 4 din Legea nr. 469/2002.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 6592 din 26 mai 2008 a admis acţiunea formulată de reclamantă şi a obligat pârâta la plata sumei de 353.598,85 lei penalităţi de întârziere.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut temeinicia acţiunii, în raport de clauza penală inserată în contractul de vânzare cumpărare şi de dispoziţiile art. 1066 C. civ. Cererea privind actualizarea sumei cu indicele de inflaţie a fost respinsă, în raport de existenţa clauzei penale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta, prin criticile invocate a susţinut că părţile nu au conciliat clauzele contractuale referitoare la scadenţa plăţii şi la clauza penală, contractul fiind semnat cu obiecţiuni, nefiind incidente dispoziţiile art. 39 C. com.
Prin Decizia comercială nr. 33 din 26 ianuarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă.
Instanţa de apel a respins criticile formulate de reclamantă, având în vedere că obiecţiunile reclamantei au fost în legătură cu scadenţa obligaţiilor de plată a facturilor fiscale, iar în ceea ce priveşte conţinutul clauzei penale, pârâta a agreat propunerea reclamantei cu amendamentul că penalităţile nu pot depăşi cuantumul sumei asupra cărora sunt calculate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC T. SA Piteşti prin lichidator judiciar S.C.P. P. Ipurl Piteşti, prin care a solicitat admiterea recursului şi casarea deciziei recurată.
În susţinerea recursului reclamanta a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În susţinerea acestuia, recurenta a susţinut că instanţa de apel a dispus în mod netemeinic şi nelegal obligarea la plata penalităţilor de întârziere, în condiţiile în care părţile au rămas în divergenţă cu privire la scadenţa la plată şi respectiv clauza penală.
Înalta Curte, în lipsa motivelor care pot fi reîncadrate în art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., a invocat excepţia nulităţii recursului în temeiul art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Este de observat că deşi recurenta a invocat în susţinerea recursului său motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aceasta nu a structurat şi dezvoltat motivele invocate, conform cerinţelor art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., criticând în esenţă, numai obligarea sa la plata penalităţilor. Simpla nemulţumire a părţii, cu privire la aspectele care au format convingerea instanţei de fond şi de apel, fără precizarea relevanţei pe care acestea le au faţă de fondul pricinii, nu pot face obiectul analizei instanţei de recurs, în raport de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. şi de dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.
Revenind la motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pe care l-a indicat recurenta, se constată că nici o ipoteză prevăzută de acest text nu a fost demonstrată, criticile de netemeinicie care au fost invocate nu pot fi analizate, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Constatând că recurenta nu s-a conformat obligaţiei prevăzută de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor, Înalta Curte va aplica cererii de recurs sancţiunea nulităţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul, recursul declarat de pârâta SC T. SA Piteşti prin lichidator judiciar S.C.P. P. Ipurl Piteşti împotriva Deciziei comerciale nr. 33 din 26 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în temeiul art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 678/2010. Comercial. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 681/2010. Comercial. Acţiune în anulare a... → |
|---|
