ICCJ. Decizia nr. 838/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 838/2010
Dosar nr. 1170/227/2006
Şedinţa publică din 3 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 856, pronunţată la data de 7 mai 2007, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Suceava, a respins, ca nefondată, acţiunea principală, formulată de SC P.C. SRL Fălticeni, în contradictoriu cu pârâta SC L.R. SA; a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în ce priveşte cererea reconvenţională formulată în cauză, pe care a admis-o cu consecinţa obligării SC P.C. SRL să plătească SC L.R. SA suma de 137.429 lei, cu titlu de daune.
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Suceava, prin Decizia nr. 53, pronunţată la data de 13 aprilie 2009, a admis apelul formulat de reclamanta – pârâtă SC P.C. SRL Fălticeni împotriva sentinţei Tribunalului, pe care a schimbat-o, în sensul că, a admis, în parte, acţiunea principală, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 71.745,31 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate şi a respins, ca nefondată, cererea reconvenţională, obligând intimata – pârâtă să plătească apelantei – reclamante suma de 8.427,8 lei, cheltuieli de judecată, efectuate în fond şi în apel.
Împotriva menţionatei decizii a formulat recurs intimata pârâtă reclamantă reconvenţională, SC L.R. SA invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a criticat Decizia pentru netemeinicie, arătându-se, în esenţă, că soluţia instanţei de apel se bazează exclusiv pe expertiza contabilă efectuată în cauză şi că, din probele administrate, rezultă buna – credinţă şi disciplina contractuală a recurentei, care a achitat la termen toate facturile emise de intimată.
Intimata a solicitat, prin întâmpinare, menţinerea deciziei atacate ca fiind temeinică şi legală.
Este de observat că, deşi a invocat în susţinerea recursului dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ., recurenta nu a structurat şi dezvoltat aceste motive, conform cerinţelor art. 3021 lit. c) C. proc. civ. şi nu a precizat relevanţa pe care o au afirmaţiile vizând fondul cauzei, faţă de Decizia atacată şi de dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.
Aşa fiind, cum casarea sau modificarea acestei hotărâri este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 pct. 1 – 9 C. proc. civ., iar conform alin. (1) al art. 3021 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se sprijină şi dezvoltarea lor, constatând că recurenta nu s-a conformat acestor dispoziţii legale şi având în vedere, deopotrivă, inexistenţa în cauză a motivelor de ordine publică care să inducă incidenţa art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia invocată de avocatul intimatei şi va aplica cererii sale de recurs evocata sancţiune.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta, în culpă procesuală, să plătească intimatei cheltuielile de judecată, reprezentând onorariu avocat, pe care aceasta le-a efectuat în recurs, astfel cum a solicitat şi dovedit prin înscrisurile depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de pârâta SC L.R. SA Fălticeni împotriva deciziei nr. 53 din 13 aprilie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Obligă recurenta – pârâtă să plătească intimatei – reclamante SC P.C. SRL Fălticeni suma de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 837/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 840/2010. Comercial → |
|---|
