ICCJ. Decizia nr. 852/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 852/2010
Dosar nr. 277/1259/2008
Şedinţa publică de la 3 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 670/C, pronunţată la data de 26 iunie 2009, Tribunalul Comercial Argeş a respins cererea formulată de reclamanta SC V.A. SA împotriva pârâtei A.V.A.S., având ca obiect pretenţii.
Apelul formulat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului a fost anulat, ca netimbrat, de secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a Curţii de Apel Piteşti prin Decizia nr. 90/A/C, pronunţată la data de 7 octombrie 2009, cu motivarea că apelanta nu a timbrat cererea sa de recurs, nici anticipat şi nici după ce a fost încunoştiinţată de această obligaţie prin citaţie.
Împotriva menţionatei decizii a formulat recurs apelanta - reclamantă, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 5, pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că decizia atacată a fost pronunţată cu neîndeplinirea procedurii de citare a apelantei, care a fost citată pentru termenul din 17 octombrie 2009 cu nerespectarea prevederilor art. 89 şi art. 921 C. proc. civ.; că, prin respingerea cererii apelantei de acordare a unui nou termen pentru lipsă de apărare, fără a se verifica temeinicia acestei cereri, conform art. 156 alin. (1) C. proc. civ.; că, prin pronunţarea asupra excepţiei netimbrării apelului în lipsa părţilor, instanţa de apel a încălcat prevederile art. 21 şi art. 24 din Constituţie şi principiul contradictorialităţii şi că a stabilit greşit cuantumul taxei judiciare de timbru ca fiind de 6.400 lei, în loc de 5.278 lei, faţă de valoarea contestată de 736.804 lei şi de dispoziţiile art. 11 coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, critici care se circumscriu motivelor prevăzute de art. 304 pct. 5 şi pct. 9 C. proc. civ., recurenta nedezvoltând motivul invocat, prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., spre a putea fi examinat.
Intimatul Statul Român, prin M.E.F., a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei atacate, considerând că instanţa de apel a anulat apelul reclamantei în mod temeinic şi legal.
Recursul este nefondat.
Astfel, examinarea procesului - verbal de înmânare a citaţiei apelantei - reclamante SC V.A. SA la data de 29 septembrie 2009, pentru termenul din data de 7 octombrie 2009, relevă respectarea cerinţelor art. 89 alin. (1) C. proc. civ. şi faptul că agentul procedural a folosit procedura de excepţie a afişării acestui act de procedură, constatând lipsa oricărei persoane de la sediul social al acestei societăţi, situaţie vizată de art. 921 ca excepţie, pe care acest text o consacră.
Este de observat că art. 156 C. proc. civ. prevede posibilitatea acordării unui termen pentru lipsă de apărare şi nu o obligativitate în acest sens şi că, pentru a putea aprecia asupra temeiniciei cererii de amânare a cauzei pentru lipsă de apărare, instanţa trebuie să fie legal sesizată, respectiv, cererea cu care a fost învestită să fie legal timbrată, angajarea unui avocat de către apelanta - reclamantă nejustificând acordarea unui termen de judecată în condiţiile în care, fără nicio justificare, aceasta nu a îndeplinit obligaţia de plată a taxei de timbru, obligaţie personală, care trebuie îndeplinită anticipat, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 şi care nu are nicio legătură cu asistenţa juridică acordată de avocat, neputându-se reţine că prin soluţia respingerii cererii de acordare a unui nou termen, în condiţiile arătate, instanţa de apel a încălcat drepturile constituţionale invocate de recurentă sau principiul contradictorialităţii.
Cum potrivit art. 18 din Legea nr. 146/1997 împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, nu se justifică critica vizând stabilirea cuantumului taxei de timbru în această cale de atac, cu atât mai mult, cu cât recurenta nu a achitat în apel nici taxa judiciară de timbru pe care pretinde că o datora.
Pentru aceste considerente, având în vedere că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerinţele art. 304 pct. 5 şi pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. va respinge recursul formulat de apelanta - reclamantă împotriva deciziei instanţei de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC V.A. SA Piteşti împotriva Deciziei nr. 90/A-C din 7 octombrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 835/2010. Comercial. Obligatia de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 858/2010. Comercial. Acţiune în revendicare.... → |
|---|
