ICCJ. Decizia nr. 860/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 860/2010
Dosar nr. 540/46/2009
Şedinţa publică din 3 martie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea nr. 540/46/2009, înregistrată la data de 24 aprilie 2009 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, SCP L.I.C. SPRL a solicitat, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi în contradictoriu cu intimata SC V.A.N. SRL, revizuirea încheierii din 25 martie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. 1031/1259/2008, în raport de încheierea din 13 noiembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în acelaşi dosar.
În motivarea cererii, revizuienta a arătat că a fost chemată în judecată de intimată pentru plata unor despăgubiri de 15.000.000 lei. Deşi, iniţial, cererea a fost apreciată ca fiind scutită de taxe de timbru, prin Încheierea din 13 noiembrie 2008, dată în cererea de reexaminare a taxelor de timbru, Tribunalul Comercial Argeş a impus reclamantei SC V.A.N. SRL să plătească taxa judiciară de timbru la valoarea pretenţiilor sale. Cu toate acestea, instanţa de fond nu a insistat în perceperea taxei de timbru de la reclamantă, pronunţând o sentinţă prin care a admis în parte pretenţiile acesteia.
SCP L.I.C. SPRL a atacat sentinţa cu apel în faţa Curţii de Apel Piteşti, care a dispus obligarea reclamantei SC V.A.N. SRL la plata taxei de timbru corespunzător sumei acordate prin sentinţă de către tribunal, iar nu la valoarea pretenţiilor formulate de către aceasta prin cererea de chemare în judecată.
Împotriva dispoziţiei Curţii de Apel Piteşti, în legătură cu obligaţia de plată a taxei de timbru în apel, au fost formulate cereri de reexaminare de către ambele părţi implicate în proces, iar prin Încheierea din 25 martie 2009 Curtea de apel a înlăturat obligaţia de plată a taxei de timbru a cărei reexaminare s-a solicitat.
Prin urmare, s-a susţinut că, această din urmă încheiere estepotrivnică celei prin care Tribunalul Comercial Argeş, în cererea de reexaminare a obligaţiei de plată a taxelor de timbru, a impus, dimpotrivă, plata taxelor.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, admiţând excepţia de necompetenţă materială în soluţionarea cauzei prin raportare la dispoziţiile art. 323 alin. (2) teza I C. proc. civ. faţă de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. care constituie temeiul legal al cererii, a declinat competenţa materială în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând cererea de revizuire Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire faţă de dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
Potrivit acestui text de lege se poate cere revizuirea în cazul unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul pentru motivele limitativ prevăzute la pct. 1 – 7 din textul de lege, în acest din urmă caz - dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate.
Prin urmare, în legătură cu admisibilitatea cererii de revizuire pentru acest motiv, trebuie reţinut că revizuirea poate fi primită dacă se constată existenţa unor hotărâri contradictorii finale pronunţate în aceeaşi pricină în dosare diferite.
În cauză obiectul cererii de revizuire vizează două încheieri pronunţate în acelaşi dosar, prin care se tranşează doar asupra obligaţiei de plată a taxei de timbru, în faze procesuale diferite, astfel încât nu se poate reţine întrunirea cerinţelor rezultate din textul de lege, suscitat, prima încheiere pronunţată la fond fiind practic desfiinţată ca efecte juridice, în cadrul căii de atac a apelului exercitat împotriva hotărârii primei instanţe, cenzurarea legalităţii ultimei hotărâri – ceea ce de fapt se pretinde sub pretextul existenţei unor hotărâri contradictorii - neputând face obiectul revizuirii, faţă de cerinţele impuse de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
Aşa fiind, se va admite excepţia şi se va respinge cererea de revizuire, potrivit art. 326 C. proc. civ., ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta SCP L.I.C. SPRL Câmpulung Muscel cu privire la încheierea nr. 4/A-CC din 25 martie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1031/1259/2008, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 854/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 946/2010. Comercial → |
|---|
