ICCJ. Decizia nr. 902/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.902/2010
Dosar nr. 342/112/2006
Şedinţa publică din 5 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistriţa – Năsăud, reclamanta N.I. a chemat în judecată pe pârâta SC S. SA, solicitând instanţei să constate nulitatea absolută a hotărârilor A.G.O.E.A. SC S. SA din data de 17 decembrie 2005.
În susbsidiar a solicitat anularea celor două hotărâri ca nelegale precum şi menţionarea în registrul comerţului a hotărârii privind nulitatea sau anularea hotărârilor.
Prin sentinţa comercială nr. 204/cc/3 octombrie 2008 pronunţată de Tribunalul Bistriţa a fost respinsă ca lipsită de interes acţiunea precizată de reclamanta N.I., privind constatarea nulităţii sau anulării A.G.A. din 17 decembrie 2005.
Prin aceeaşi hotărâre instanţa a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea cererii privind constatarea nulităţii sau anularea Hotărârii A.G.E.A. din 17 decembrie 2005.
În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut în esenţă că prin Hotărârea A.G.A. din 17 decembrie 2005 a SC S. SA a fost reales ca administrator unic, domnul P.C., pentru perioada 23 decembrie 2005 – 23 decembrie 2009, cât şi cenzorii.
Din procesul verbal de şedinţă rezultă că au fost prezenţi un număr de 7 acţionari reprezentând 92,67% din capitalul social, iar dintre aceştia, 5 acţionari reprezentând un proces de 77,63% din capitalul social au votat pentru realegerea domnului P.C. în funcţia de administrator unic pe perioada menţionată.
S-a constatat că nu are drept de vot societatea, care preluase acţiunile de la reclamanta N.I.
În această situaţie, chiar dacă ar fi fost prezentă reclamanta prin împuternicit, nu ar fi putut influenţa cu votul său raportat la numărul de acţiuni reprezentând 8,37% din capitalul social, realegerea administratorului unic .
Instanţa a reţinut ca prin sentinţa comercială nr. 387/2006 pronunţată în dosarul nr. 651/112/2006 pârâta SC S. SA a fost obligată să-i restituie reclamantei un număr de 356 de acţiuni reprezentând 8,37% din capitalul social. Rezultă fără echivoc că reclamanta a fost în imposibilitate de a se prevala de calitatea sa de acţionar al societăţii pârâte ca urmare a atitudinii administratorului unic P.C. care a operat transferul acţionarilor reclamantei în favoarea societăţii, fără să fie perfectat şi finalizat contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, acesta fiind şi motivul pentru care reclamanta contestă realegerea administratorului unic.
Văzând relaţia cu administratorul unic, interesul reclamantei în promovarea acţiunii de constatare a nulităţii absolute a Hotărârii A.G.A. din 17 decembrie 2005 a fost apreciat ca fiind unul particular, iar nu un interes social, în beneficiul societăţii şi al acţionarilor ei, care trebuie să caracterizeze orice acţiune în anulare întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 31/1990, republicată.
Ca urmare, tribunalul a respins ca lipsită de interes acţiunea promovată de reclamanta N.I..
Împotriva menţionatei decizii a declarat apel reclamanta N.I., iar la data de 18 februarie 2009 intimata SC S. SA a formulat cerere de aderare la apel solicitând desfiinţarea încheierii din data de 9 mai 2008 prin care a fost respinsă excepţia perimării acţiunii.
Prin Decizia comercială nr. 2 din 18 martie 2009 a Curţii de Apel Cluj Napoca a fost admis apelul declarat de reclamanta N.I., a fost desfiinţată sentinţa comercială nr. 204/2008 a Tribunalului Bistriţa, cauza fiind trimisă pentru rejudecare la aceiaşi instanţă.
Cererea de aderare la apel formulată de intimata SC S. SA a fost respinsă.
În motivarea deciziei, instanţa a reţinut în esenţă că instanţa de fond, a respins acţiunea formulată de reclamanta ca fiind lipsită de interes cu încălcarea principiului contradictorialităţii în condiţiile în care excepţia lipsei de interes nu a fost pusă în discuţia părţilor fapt ce atrage nulitatea hotărârii.
Cererea de aderare la apel a fost respinsă întrucât aceasta a vizat încheierea din 9 mai 2008 prin care a fost respinsă excepţia perimării acţiunii.
Intimata SC S. SA a formulat recurs împotriva deciziei nr. 2 din 18 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Cluj prin care a solicitat respingerea apelului formulat de reclamanta N.I. şi admiterea cererii de aderare la apel.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta arată că în mod greşit instanţa de apel a reţinut că excepţia lipsei de interes nu a fost pusă în discuţia părţilor în condiţiile în care acest aspecte a fost dezbătut inclusiv cu ocazia concluziilor orale.
În mod greşit a fost respinsă cererea de aderare la apel întrucât apelul său viza încheierea din 9 mai 2008 prin care a fost respinsă excepţia perimării iar aderarea la apel tinde la reformarea hotărârii primei instanţe.
Intimata reclamantă a depus la dosar note scrise prin care solicită în esenţă respingerea recursului ca nefondat.
Examinând Decizia recurată în raport de criticile formulate şi temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Noţiunea de proces echitabil presupune respectarea şi aplicarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, iar judecătorul are, potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., îndatorirea să facă respectat şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil.
Pentru a asigura contradictorialitatea în procesul civil, instanţa are obligaţia de a pune în discuţia părţilor toate aspectele de fapt şi drept pe baza cărora va soluţiona litigiul.
În speţa de faţă, intimata pârâtă, prin întâmpinarea formulată la data de 10 februarie 2006 a invocat excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei N.I. cu motivarea că aceasta nu mai are calitatea de acţionar al societăţii pârâte.
La data de 24 februarie 2006, cauza a fost suspendată în temeiul art. 244, alin. (1) C. proc. civ. până la soluţionarea dosarului nr. 651/211/2006, acţiune prin care reclamanta N.I. a solicitat să se constate calitatea sa de acţionar la societatea pârâtă.
Prin sentinţa comercială nr. 387 din 21 aprilie 2006, menţinută prin Decizia civilă nr. 2434 din 19 iunie 2007 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost tranşată calitatea de acţionar a reclamantei N.I. la SC S. SA iar prin încheierea din 20 martie 2008 cauza a fost repusă pe rol.
În şedinţa din 19 septembrie 2008 instanţa a rămas în pronunţare pe fondul cauzei, fără să pună în discuţie părţilor excepţia lipsei de interes reţinută din oficiu în condiţiile în care din nici un act existent la dosarul cauzei nu rezultă că excepţia lipsei de interes a fost pusă în discuţia părţilor pentru a da eficienţă dispoziţiilor art. 129 pct. 4 C. proc. civ. Dreptul la un proces echitabil presupune respectarea şi aplicarea principiului contradictorialităţii, instanţa fiind obligată să pună în discuţia părţilor toate aspectele de fapt şi drept pe baza căreia va soluţiona litigiu.
Astfel instanţa de apel în mod corect a reţinut încălcarea dispoziţiilor art. 129 pct. 4 C. proc. civ. cu consecinţa desfiinţării hotărârii apelate, motivul de recurs pe acest aspect fiind neîntemeiată.
Nici motivul de recurs vizând respingerea cererii de aderare la apel nu este întemeiat.
Este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 293 alin. (1) C. proc. civ. intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe dar cererea de aderare la apel vizează încheierea din 9 mai 2008 prin care a fost respinsă excepţia perimării invocate de SC S. SA.
Intimata SC S. SA avea posibilitatea legală în raport de dispoziţiile art. 253 alin. (1) C. proc. civ. să formuleze apel împotriva încheierii prin care a fost respinsă excepţia perimării, în termenul de apel prevăzut de art. 284 alin. (1) C. proc. civ.
Prin aderarea la apelul principal se tinde conform dispoziţiilor art. 293 alin. (1) la reformarea hotărârii ce a fost atacată cu apel şi nu repunere în termenul de apel pentru o hotărâre împotriva căruia nu a fost exercitată calea de atac în termenul procesual.
Ca urmare, instanţa de apel în mod corect a reţinut că cererea de aderare la apel vizează încheierea din 9 mai 2008 care putea fi atacată cu apel propriu-zis în termenul prevăzut de art. 284 alin. (1) C. proc. civ. având în vedere şi dispoziţiile art. 253 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru considerentele exprese, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a, Înalta Curte, va respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă SC S. SA, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâta SC S. SA Bistriţa împotriva deciziei civile nr. 2 din 18 martie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal.
Obligă recurenta SC S. SA Bistriţa la plata sumei de 1.200 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei N.I.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 900/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 904/2010. Comercial → |
|---|
