ICCJ. Decizia nr. 936/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 936/2010
Dosar nr. 10365/3/2006
Şedinţa publică din 9 martie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 7346 din 21 septembrie 2006 Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins cererea de suspendare a judecăţii formulată de reclamanta SC I.O.C. LTD Galaţi, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului T.D.F. şi a respins acţiunea reclamantei pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului.
Reclamanta a investit instanţa cu o acţiune în excluderea pârâtului T.D.F. din cadrul SC I.E. SRL Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că hotărârile luate de A.G.E.A. din 14 aprilie 2006 sunt obligatorii pentru toţi asociaţii, iar până la anularea în mod irevocabil a hotărârii menţionate, efectele acesteia nu pot fi înlăturate.
S-a mai avut în vedere că prin hotărârea A.G.E.A. s-au adus modificări actului constitutiv al societăţii, pârâtul pierzându-şi calitatea de asociat şi pe cea de administrator a societăţii.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 17 din 15 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
În considerentele deciziei această instanţă a reţinut că este nefondată critica prin care s-a susţinut greşita soluţionare a cererii ce s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 244 alin. (1) C. proc. civ., întrucât hotărârea A.G.E.A. din 14 aprilie este obligatorie pentru toţi asociaţii, iar efectul lor nu a fost suspendat conform art. 131 alin. (5), art. 132 alin. (1)1 şi art. 143 din Legea nr. 31/1990.
În consecinţă, s-a reţinut că până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care să fie anulate hotărârile A.G.E.A. luate în 14 aprilie 2006, efectele acesteia nu pot fi înlăturate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, care a invocat motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea căruia susţine următoarele:
Ambele instanţe au făcut o greşită aplicare a prevederilor art. 131 alin. (5), art. 132 alin. (1)1 şi art. 143 din Legea nr. 31/1990.
Recurenta consideră că dispoziţiile art. 131 alin. (5) sunt inaplicabile speţei, ele referindu-se la condiţiile ce trebuiesc îndeplinite de hotărârea adunării generale pentru a fi opozabile terţilor ori, în cauză reclamanta are calitatea de asociat al SC I.E. SRL Bucureşti.
Ceea ce nu a observat instanţa de apel, susţine recurenta, este tocmai obiectul dosarului nr. 28168/3/2006 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – acela de anulare a hotărârii A.G.A. din 14 aprilie 2006 - ceea ce ar fi impus admiterea cererii sale de suspendare a prezentei cauze conform art. 244 alin. (1) C. proc. civ. pentru a se da eficienţă dispoziţiilor sancţionatorii privind excluderea administratorului care a comis frauda în daune societăţii conform art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990, dispoziţii care ar rămâne fără aplicabilitate.
La termenul din 15 mai 2007, Înalta Curte a constatat îndeplinite prevederile art. 244 alin. (1) C. proc. civ. şi a dispus suspendarea judecării recursului până la rămânerea irevocabilă a sentinţei nr. 2377 din 22 februarie 2007 a Tribunalului Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 28168/3/2006, sentinţă prin care s-a constatat nulitatea absolută a hotărârilor A.G.E.A. din 14 aprilie 2006 din cadrul SC I.E. SRL.
Cauza a fost repusă pe rol la data de 22 septembrie 2009, urmare a soluţionării irevocabile a cererii privind nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A. din 14 aprilie 2006.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Demersul juridic al reclamantei are drept obiect excluderea din societatea SC I.E. SRL a pârâtului – asociat în cadrul acesteia – pentru motivul prevăzut de art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990.
Reclamanta nu a obţinut satisfacţie în instanţele anterioare care au avut în vedere situaţia generată de hotărârea A.G.E.A. din 14 aprilie 2006 prin care pârâtul şi-a pierdut atât calitatea de asociat în cadrul societăţii, cât şi pe aceea de administrator, considerând că în atare condiţie acesta nu are calitate procesuală pasivă.
În această fază procesuală se constată însă, că sentinţa comercială nr. 2377 din 22 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în dosarul nr. 28168/3/2006 prin care s-a constatat nulitatea absolută a hotărârilor A.G.E.A. din 14 aprilie 2006 a devenit irevocabilă Decizia nr. 3672 din 4 decembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a anulat ca netimbrat recursul declarat împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a fost respins apelul promovat împotriva sentinţei.
În atare situaţie, Înalta Curte, constată că pârâtul are calitatea de asociat în cadrul societăţii pârâte, şi implicit, calitate procesuală pasivă.
Cum instanţele anterioare au soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, în cauză devin incidente prevederile art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul conform considerentelor expuse şi va casa atât Decizia atacată, cât şi sentinţa cu consecinţa trimiterii cauzei spre soluţionare instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC I.O.C. LTD Galaţi împotriva deciziei comerciale nr. 17 din 15 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca fondat.
Casează Decizia recurată şi sentinţa comercială nr. 7346 din 21 septembrie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială şi trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 934/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 938/2010. Comercial → |
|---|
