ICCJ. Decizia nr. 1259/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1259/2011
Dosar nr. 9730/1/2010
Şedinţa publică din 23 martie 2011
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Contestatoarea SC P.T. SRL, a solicitat în contradictoriu cu ADS Bucureşti, anularea formelor de executare şi măsurilor prin care a fost somată să plătească suma de 15.071,77 RON reprezentând redevenţă şi penalităţi în executarea Contractului de concesiune nr. 55/2006.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Sentinţa comercială nr. 61 din 14 aprilie 2010, a respins excepţiile tardivităţii contestaţiei inadmisibilităţii cererii completatoare referitoare la întoarcerea executării şi a respins pe fond contestaţia la executare.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că au fost respectate dispoziţiile art. 1 din OUG 64/2005 şi de art. 58 din OUG 51/1998 privind comunicarea titlului executoriu iar pe fond, constatând că o parte din terenurile concesionate de ADS Bucureşti au trecut în proprietatea privată a foştilor proprietari, fără a se încheia protocolul de predare primire, nu se poate considera diminuat obiectul concesiunii şi respectiv al redevenţei calculate.
Împotriva sentinţei astfel pronunţate, contestatoarea a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ. şi 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Recurenta susţine că prin hotărârea atacată i-a fost încălcat dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 82,26 ha teren înscrisă în registrul de carte funciară şi individualizată prin Procesul verbal din 26 februarie 2008 încheiat între ADS Bucureşti şi Comisia locală de fond funciar a comunei Lapoş.
Mai susţine recurenta că instanţa de fond a analizat numai prevederile art. 9 din HG 626/2001 şi existenţa protocolului de predare primire a terenurilor de la ADS Bucureşti fără să aibă în vedere prestaţiile administrate prin care se atestă diminuarea cu suprafaţa de 81,26 ha a terenului comercial prin Contractul nr. 55/2006.
Intimata susţine în întâmpinarea depusă, că diminuarea contractului nu putea opera decât îndeplinirea formalităţilor esenţiale prevăzute de art. 7 din Legea 268/2001, respectiv după încheierea protocolului de predare preluare a terenului cu destinaţie agricolă, protocol care a fost încheiat la data de 21 octombrie 2010. Consideră intimata că nu s-a făcut dovada punerii în posesie către persoanele fizice de la care recurenta a dobândit dreptul de proprietate aşa încât actele încheiate reprezintă numai o promisiune de vânzare.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce se vor expune.
Prin Contractul de concesiune din 14 decembrie 2006, intimata a concesionat recurentei suprafaţa de 201,20 ha teren agricol şi 14,16 ha teren neagricol pe o perioadă de 20 de ani cu posibilitatea prelungirii prin act adiţional cu obligaţia concedentului de a nu tulbura exercitarea drepturilor rezultate din contract, stipulându-se încetarea contractului în cazul retrocedării întregii suprafeţe de teren, ca urmare a aplicării prevederilor legii fondului funciar, a Legii 10/2001 şi Legea 47/2005.
Prin reconstituirea dreptului de proprietate a suprafeţei de 81,26 ha teren, persoanelor fizice cu care recurenta a încheiat Acordul de vânzare autentificat sub nr. 180 din 8 februarie 2008, obiectul contractului de concesiune a suferit o diminuare recunoscută atât de Comisia de aplicare a fondului funciar (Adresa nr. 240/2008) cât şi prin Hotărâre judecătorească (Decizia nr. 3371/2010 a Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).
Apărările intimatei potrivit cărora numai după predarea de către ADS Bucureşti prin protocol către Comisia de fond funciar, se putea constata transferul terenurilor din patrimoniul său sunt infirmate de Hotărârea judecătorească citată, potrivit căreia SC P.T. SRL au un drept de proprietate, intabulat în cartea funciară, pentru suprafaţa de 82,28 ha teren inclus în suprafaţa totală a terenului ce a format obiectul contractului de concesiune.
De altfel, intimata era obligată de prevederile art. 7 din Legea 268/2001 să predea prin protocol de predare terenurile cu destinaţie agricolă care fac obiectul retrocedării în vederea eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, termenele stipulate fiind de 90 de zile de la definitivarea lucrărilor de cadastru şi 15 zile de la data inventarierii lor, nerespectate de ADS Bucureşti şi care astfel nu îşi poate invoca propria culpă.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul, va modifica sentinţa atacată şi, admiţând contestaţia la executare, va anula actele de executare silită instituite prin Adresa 121464 din 20 august 2009 de către ADS Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de SC P.T. SRL Gura Vadului împotriva Sentinţei comerciale nr. 61 din 14 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că admite contestaţia la executare. Anulează actele de executare silită efectuate prin Adresa nr. 121464 din 20 august 2009 emisă de intimata ADS Bucureşti.
Menţine în rest dispoziţiile sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1255/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1261/2011. Comercial → |
|---|
