ICCJ. Decizia nr. 1261/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1261/2011
Dosar nr. 7878/1/2010
Şedinţa publică din 23 martie 2011
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2129 din 4 iunie 2010 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M. SA reprezentată prin administrator special A.P.S.P. M. SA Târgu Secuiesc împotriva Deciziei nr. 7 din 21 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Contestatoarea a solicitat, în temeiul art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., admiterea contestaţiei în anulare, desfiinţarea deciziei contestate, admiterea recursului şi a apelului şi trimiterea cauzei pentu rejudecare la instanţa de fond, în scopul citării legale a societăţii prin administratorul judiciar şi aplicării corecte a legii.
Analizând Decizia atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte urmează a o respinge pentru următoarele considerente:
Motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în motivele prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru care poate fi admisă o atare cale de atac. În fapt, prin cricile formulate se reiterează motivele de recurs.
Contestaţia în anulare nu poate fi primită, întrucât aceasta putea fi formulată şi întemeiată pe art. 317 C. proc. civ., „numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului".
Practic, încălcarea principiului dreptului la apărare şi al contradictorialităţii puteau fi dezbătute în cadrul şedinţelor de judecată din recurs, părţile nefiind împiedicate să formuleze apărări în acest sens. În calea de atac a recursului părţile au fost legal citate şi au fost chiar reprezentate la termenul din 4 iunie 2010 când pricina a fost soluţionată. Deci nu poate fi vorba despre incidenţa dispoziţiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., iar la punctul 2 al art. 317 alin. (1) C. proc. civ. nici nu s-a făcut referire de către contestatoare.
Instanţa supremă, în recurs, nu era ţinută să dezlege fondul cauzei ci doar să examineze motivele de nelegalitate, respectiv să verifice temeiul legal al hotărârii atacate sau să verifice dacă hotărârea este temeinică în drept, cu atât mai mult cu cât soluţia a fost pronunţată pe cale de excepţie.
Aşa cum se poate observa din motivarea contestatoarei, aceasta are în vedere reformarea unor presupuse greşeli de fond ale instanţei recurs, critici cu privire la interpretarea normelor legale care reglementeză materia citării părţilor în procesul civil, aspecte ce nu reprezintă erori materiale în înţelesul art. 318 C. proc. civ.
Rezultă, aşadar, că dezlegarea dată recursului prin Decizia atacată nu este nici rezultatul unei greşeli materiale, iar prezenta contestaţie în anulare este nefondată şi din perspectiva art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., deşi neinvocat explicit de către contestatoare.
Pentru aceste considerente şi nefiind îndeplinite cerinţele art. 317 şi art 318 C. proc. civ., conform art. 320 C. proc. civ. se va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC M. SA reprezentată prin administrator special A.P.S.P. M. SA Târgu Secuiesc împotriva Deciziei nr. 2129 din 4 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC M. SA reprezentată prin administrator special A.P.S.P. M. SA Târgu Secuiesc împotriva Deciziei nr. 2129 din 4 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1259/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1289/2011. Comercial → |
|---|
