ICCJ. Decizia nr. 1332/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1332/2011
Dosar nr. 23237/3/2009
Şedinţa publică din 29 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentinţa comercială nr. 5003 din 19 aprilie 2010, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI - a comercială, a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă şi a respins acţiunea reclamantei CN L.R. SA împotriva pârâtei SC C. SA, sucursala Bucureşti, prin care s-a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 117.597,16 RON reprezentând despăgubiri, precum şi la plata cheltuielilor de judecată, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă;.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că pârâta, fiind sucursală, nu are personalitate juridică potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, astfel că nu poate sta în proces.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamanta CN L.R. SA, iar prin Decizia comercială nr. 447 din 4 octombrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a anulat ca insuficient timbrat apelul.
În argumentarea soluţiei pronunţate, instanţa de apel a reţinut că prin Rezoluţia din 13 iulie 2010, la înregistrarea apelului, s-a pus în vedere apelantei, să timbreze acţiunea cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 RON până la primul termen de judecată acordat la 4 octombrie2010, aceasta fiind citată legal cu o atare menţiune, aşa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare.
Cu toate că instanţa de apel a stabilit în condiţiile art. 18 raportat la art. 11 din Legea nr. 146/1997, taxa de timbru datorată pentru judecata apelului, înştiinţând reclamanta despre obligaţia legală şi termenul acordat în scopul satisfacerii cerinţei legale, apelanta a aplicat doar timbre judiciare pe cererea de apel, în cuantum de 2,50 RON.
În aceste condiţii, având în vedere că taxele judiciare sunt prioritare, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 cu modificări, iar art. 20 alin. (3) din aceeaşi lege stabileşte sancţiunea anulării unei cereri insuficient timbrate, instanţa a admis excepţia insuficientei timbrări a apelului, reţinând şi prevederile art. 9 din OG nr. 32/1995 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997.
Împotriva deciziei sus menţionate, a declarat recurs reclamanta CN L.R. SA Bucureşti, solicitând în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În argumentarea criticilor formulate, recurenta-reclamantă a arătat, în esenţă, că hotărârea atacată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, având în vedere că atât pe cererea de apel, cât şi pe motivele de apel depuse ulterior, s-au aplicat timbre judiciare mobile, în valoare de 2,50 RON, respectiv 6 RON. Totodată, a mai susţinut recurenta că prin pronunţarea acestei soluţii, instanţa nu şi-a exercitat rolul activ prevăzut de art. 129 C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (2) teza I din Legea nr. 146/1997.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Motivul prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. are de regulă, în vedere, încălcarea legii de drept substanţial, mai precis aplicarea unui text de lege străin de situaţia de fapt dedusă judecăţii sau extinderea normei de drept la situaţii neaplicabile în speţă.
Din această perspectivă şi în raport de dispoziţiile legale ce reglementează calea de atac extraordinară a recursului, se vor analiza criticile formulate împotriva deciziei recurate, ce vizează aplicarea dispoziţiilor legale pretins a fi fost încălcate.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a legii, neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul stabilit, se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
În speţă, se constată că prin citaţia aflată la dosarul curţii de apel, semnată şi ştampilată de către reclamantă, instanţa a încunoştiinţat partea despre obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 RON, în vederea soluţionării apelului formulat în cauză, iar la termenul de judecată din 4 octombrie 2010, s-a constatat că aceasta nu şi-a executat obligaţia stabilită în sarcina sa. În atare situaţie, în mod legal a apreciat instanţa de apel că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi a procedat la anularea apelului ca insuficient timbrat.
În ceea ce priveşte susţinerea recurentei conform căreia instanţa nu şi-ar fi exercitat rolul activ, în raport de dispoziţiile art. 129 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (2) teza I din Legea nr. 146/1997, aceasta nu poate fi reţinută, având în vedere aşa cum s-a arătat anterior, că s-a ajuns la această soluţie, dat fiind conduita procesuală a recurentei-reclamante, care nu şi-a exercitat obligaţiile procesuale în termenele stabilite de lege, după ce anterior, fusese înştiinţată despre aceste obligaţii.
De altfel, din modalitatea de redactare a motivelor de recurs, rezultă că recurenta face confuzie între obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru şi timbrului judiciar mobil, apreciind în mod eronat că prin depunerea timbrelor judiciar în cuantum de 6 RON, odată cu motivele de apel, ar fi fost satisfăcută integral obligaţia timbrajului.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, potrivit dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta CN L.R. SA Bucureşti împotriva Deciziei comerciale nr. 447 din 4 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1241/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1348/2011. Comercial → |
|---|
