ICCJ. Decizia nr. 1361/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1361/2011
Dosar nr.1528/90/2010
Şedinţa publică din 30 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1286 din 13 iulie 2010, Tribunalul Vâlcea a respins cererea formulată de reclamanta SC C.E.P. SRL, în contradictoriu cu pârâţii O.R.C. de pe lângă Tribunalul Vâlcea, şi O.N.R.C.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut că prin cererea nr. 8135 din 8 aprilie 2010, înregistrată la registrul comerţului Vâlcea, numita P.S. a solicitat înregistrarea menţiunii de suspendare a activităţii firmei a cărei asociată unică este. A fost completată declaraţia pe proprie răspundere conform art. 17 alin. (1) din Legea nr. 396/2004, iar prin rezoluţia nr. 22362 din 9 aprilie 2010 directorul O.R.C. Vâlcea a admis cererea şi s-a înregistrat în Registrul Comerţului menţiunea de suspendare a activităţii pentru 3 ani, iar pentru cererea de faţă poate apela la procedura îndreptării erorilor materiale, a lămuririi înţelesului dispozitivului încheierii pronunţate de Registrul Comerţului.
Prin Decizia nr. 1515 din 5 noiembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, recursul declarat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefondat.
Pentru a se pronunţa astfel, s-a reţinut că hotărârea primei instanţe este legală, motivele invocate prin cererea introductivă neputând determina modificarea rezoluţiei, directorului O.R.C. Vâlcea, aceasta fiind emisă cu respectarea prevederilor art. 1, 2 şi 6 din OUG nr. 116/2009, în forma în vigoare la data de 9 aprilie 2010.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a formulat recurs reclamanta invocând critici pe care le-a subsumat dispoziţiilor art. 304 pct. 2 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea acestuia cu consecinţa admiterii acţiunii introductive astfel cum a fost formulată.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a pus în discuţie inadmisibilitatea căii de atac raportat la dispoziţiile art. 299 C. proc. civ.
Potrivit acestui text de lege sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, dispoziţiile art. 282 alin. (2) fiind aplicabile în mod corespunzător.
Recursul se soluţionează de instanţa imediat superioară celei care a pronunţat hotărârea în apel.
Din cuprinsul acestui text de lege coroborat cu dispoziţiile art. 3 pct. 3 C. proc. civ. rezultă că recursul împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă de Tribunal este de competenţa Curţii de Apel, hotărârile pronunţate de Curţile de Apel cu ocazia soluţionării recursurilor nemaiputând şi atacate din nou cu recurs, întrucât nu se găsesc cuprinse în dispoziţiile textului de lege precitat, iar pe altă parte, aceste hotărâri sunt irevocabile, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 377 pct. 4 C. proc. civ.
Prin urmare, recursul introdus împotriva unei hotărâri irevocabile este inadmisibil, art. 299 C. proc. civ. fiind în concordanţă cu principiul puterii de lucru judecat consacrat de art. 166 C. proc. civ.
Aşa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta SC C.E.P. SRL Horezu, împotriva deciziei Curţii de Apel Piteşti nr. 1515 din 5 noiembrie 2010, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1359/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1363/2011. Comercial → |
|---|
