ICCJ. Decizia nr. 1743/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 1743/2011
Dosar nr. 5475/176/2007
Şedinţa publică de la 5 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea comercială înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, ca urmare a declinării competenţei de către Judecătoria Alba Iulia prin sentinţa civilă nr. 4184/2007, reclamanta SC B.T. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC A.S. SA să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei 49.100 EURO în echivalentul în lei, la data plăţii efective cu titlul de despăgubiri, conform poliţei de asigurare facultativă seria C107, nr. 0108474 din 9 iunie 2007 şi cheltuieli de judecată..
Prin sentinţa civilă nr. 359/COM/2009 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia comercială şi contencios administrativ, a fost admisă în parte acţiunea comercială formulată de către reclamanta SC B.T. SRL Roşia Montană împotriva pârâtei SC A.A. SA, sucursala Alba Iulia, şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 4910 Euro cu titlu de despăgubiri şi suma de 6301,88 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, prin Decizia comercială nr. 143/A din 24 noiembrie 2010 a admis apelul declarat de pârâta S.A.R.A. SA, sucursala Alba Iulia, împotriva sentinţei nr. 359/COM/2009 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia comercială şi contencios administrativ, şi a încheierii nr. 25/COM/CC/2009, a şi în consecinţă a schimbat parţial atât sentinţa, cât şi încheierea atacată în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 47.380 Euro cu titlu de despăgubiri. Au fost menţinute în rest dispoziţiile hotărârilor atacate şi a fost respinsă cererea pârâtei privind cheltuielile de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii pârâta S.A.R.A. SA, sucursala Alba Iulia, a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 punctele 7 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea cererii de recurs recurenta a susţinut că instanţa de fond le-a încălcat dreptul la apărare prin numirea unui expert tehnic auto din cadrul Biroului de Expertize Judiciare Alba de pe lângă Tribunalul Alba în condiţiile în care în cauză nu se impunea o expertiză tehnică auto ci una efectuată de un specialist în procese pirogene şi cercetarea cauzelor incendiului. De asemenea, recurenta făcând referiri la raportul de expertiză efectuat şi la probele administrate a susţinut că instanţa de apel a ignorat concluziile raportului de expertiză, trecând peste calculele efectuate de experţi admiţând în mod greşit apelul lor şi obligându-i la plata sumei de 47.380 Euro scăzând doar ratele de primă datorate.
Pentru aceste motive a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în vederea administrării probei cu expertiza efectuată de un specialist în incendii şi a interogatoriului reclamantei, iar în subsidiar, modificarea în parte a deciziei recurate şi admiterea în parte a acţiunii reclamantei doar pentru suma de 27.740 EURO.
Înalta Curte în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 3021 C. proc. civ. a luat în examinare excepţia nulităţii recursului.
Este de observat că deşi recurenta a invocat în susţinerea recursului său motivele prevăzute de art. 304 punctele 7 şi 9 C. proc. civ., aceasta nu a structurat şi dezvoltat motivele invocate, conform cerinţelor art. 3021 lit. c) C. proc. civ., criticând în esenţă, modul în care instanţa de apel a analizat probele administrate. Simpla nemulţumire a părţii, cu privire la aspectele care au format convingerea instanţei de apel, fără precizarea relevanţei pe care acestea le au faţă de fondul pricinii, nu pot face obiectul analizei instanţei de recurs, în raport de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. şi de dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.
Revenind la motivele prevăzute de art. 304 punctele 7 şi 9 C. proc. civ., pe care le-a indicat recurenta, se constată că nici o ipoteză prevăzută de aceste texte nu a fost demonstrată, criticile de netemeinicie care au fost invocate nu pot fi analizate, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Constatând că recurenta nu s-a conformat obligaţiei prevăzută de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor, Înalta Curte va aplica cererii de recurs sancţiunea nulităţii.
Având în vedere dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., recurenta pârâtă S.A.R.A. SA prin sucursala Alba Iulia va fi obligată la plata sumei de 12.600 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă SC B.T. SRL Roşia Montană.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de pârâta S.A.R.A. SA prin sucursala Alba Iulia împotriva deciziei comerciale nr. 143/A din 24 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială.
Obligă recurenta pârâtă S.A.R.A. SA prin sucursala Alba Iulia la plata sumei de 12.600 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă SC B.T. SRL Roşia Montană.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1742/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1745/2011. Comercial → |
|---|
