ICCJ. Decizia nr. 1963/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1963/2011
Dosar nr. 42723/3/2009
Şedinţa publică de la 19 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 799 din 2 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta D.C. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
S-a constatat că reclamanta D.C. are conform art. 12 alin. (6) din Legea 137/2002 drept de preferinţă la cumpărarea de la pârâta A.V.A.S a unui număr de acţiuni suplimentare necesare menţinerii cotei de participare la capitalul social al SC M.T.X. SA Deva.
În motivarea acestei sentinţe s-a reţinut că reclamanta are potrivit Legii 137/2002 drept de preferinţă la cumpărarea unui număr de acţiuni suplimentare necesare menţinerii cotei de participare la capitalul social SC M.T.X. SA Deva în condiţiile art. 111 C. proc. civ.
În esenţă instanţa de fond a reţinut că în urma cumpărării de către soţul reclamantei a unor acţiuni la SC M.T.X. SA Deva la data de 6 noiembrie 2000, la aceeaşi dată în patrimoniul reclamantei au intrat acţiunile la care face referire în acţiune, în devălmăşie, ca ulterior, urmare a desfacerii căsătoriei s-a pus capăt doar dreptului de proprietate în devălmăşie, drept care după desfacerea căsătoriei, în baza probelor de la dosar, s-a transformat în drept de proprietate exclusivă pentru fiecare din proprietari.
Împotriva sentinţei comerciale nr. 799 din 2 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a declarat apel Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului care a fost respins prin decizia comercială nr. 506 din 10 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de apel a reţinut în principal că este de necontestat faptul că dreptul de preemţiune al intimatei-reclamante de cumpărare acţiuni în procesul de post-privatizare este apărat de Legea nr. 137/2002 în calitatea sa de necontestat de acţionar majoritar al SC M.T.X. SA Deva şi titular al contractului de vânzare-cumpărare acţiuni nr. AR 54 din 6 noiembrie 2000.
Împotriva deciziei comerciale nr. 506 din 10 decembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivare recurenta arată că potrivit principiului de drept privind relativitatea efectelor contractului consacrat de art. 973 C. civ., convenţiile nu au efect decât între părţile contractante, or, reclamanta nefiind parte în contract, acesta nu produce nici un efect în ceea ce o priveşte.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele şi lucrările dosarului în funcţie de motivul invocat de recurentă Înalta Curte reţine că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. modificarea hotărârii se poate cere când aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Hotărârea este lipsită de temei legal atunci când din modul în care aceasta fost redactată nu se poate determina dacă legea a fost sau nu aplicată ceea ce înseamnă că lipsa de temei legal nu trebuie confundată cu încălcarea legii.
Din această perspectivă şi din critica hotărârii recurate, în sensul că intimata nu este parte în contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, Înalta Cute reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată în temeiul dispoziţiilor legale aplicabile speţei. Astfel în mod corect a reţinut instanţa de apel că dreptul reclamantei este apărat de însăşi Legea nr. 137/2002, dreptul de preferinţă al intimatei devine un accesoriu al dreptului de proprietate asupra acţiunilor, astfel că orice limitare a exerciţiului său cade sub protecţia art. 1 din protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Este adevărat că intimata nu este parte în contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, însă aceasta a dobândit dreptul de proprietate a unui număr de acţiuni (64.209) conform deciziei civile nr. 1013/R/2006 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia civilă.
Faţă de faptul că intimatei i s-a recunoscut prin decizia comercială nr. 506 din 10 decembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, dreptul de proprietate asupra unui număr de 64.209 acţiuni reiese că recurenta nu se poate prevala de dispoziţiile art. 12 alin. (6) din Legea nr. 137/2002, art. 973 C. civ.
Având în vedere considerentele arătate Înalta Curte reţine că motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi însuşit şi în consecinţă în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 506 din 10 decembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1964/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1962/2011. Comercial → |
|---|
