ICCJ. Decizia nr. 1984/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1984/2011
Dosar nr. 37681/3/2008
Şedinţa publică din 24 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa comercială nr. 11589 din 21 octombrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. împotriva pârâţilor SC H.E. SRL şi G.V., reclamanta fiind obligată să-i plătească acestuia din urmă suma de 5000 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut în esenţă că din probele administrate rezultă că pârâtul G.V. şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni şi actele adiţionale la acesta în sensul prezentării dovezii înregistrării garanţiei reale mobiliare la registrul acţionarilor societăţii şi la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, împrejurare confirmată şi de către reclamantă prin încheierea din data de 14 octombrie 2009.
Prin Sentinţa comercială nr. 81 din 06 ianuarie 2010 a aceleiaşi instanţe a fost respinsă cererea pârâtei SC H.E. SRL pentru completarea dispozitivului Sentinţei comerciale nr. 11589 din 21 octombrie 2009, ca tardivă, fiind depusă la 16 decembrie 2009, cu depăşirea termenului de 15 zile în raport de data comunicării sentinţei - 27 noiembrie 2009.
Prin Decizia comercială nr. 313 din 03 septembrie 2010 a Curţii de apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost respins apelul declarat de reclamanta A.V.A.S. împotriva sentinţei ca nefondat şi totodată a fost admis apelul pârâtei SC H.E. SRL, împotriva Sentinţei comerciale nr. 81 din 06 ianuarie 2010, în sensul admiterii cererii de completare a dispozitivului Sentinţei comerciale nr. 11589 din 21 octombrie 2009 a Tribunalului Bucureşti şi în consecinţă obligându-se reclamanta A.V.A.S. la plata sumei de 50429,82 RON cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei.
În considerentele deciziei, instanţa de apel a reţinut următoarele: prin Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002, modificat prin Actul adiţional nr. 1 din 27 aprilie 2005 pârâtul G.V. în calitate de cumpărător s-a obligat la constituirea unei garanţii reale mobiliare şi la prezentarea dovezilor înregistrării acesteia la registrul acţionarilor societăţii sau alt registru independent, precum şi la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, vânzătoarei A.V.A.S., urmând ca, în caz de nerespectare a acestei obligaţii să suporte penalităţi de întârziere.
S-a reţinut că, potrivit dovezilor administrate pârâtul şi-a executat la termen obligaţiile asumate, iar împrejurarea că, ulterior acestui moment, respectiv la 28 iunie 2005, printr-un nou act adiţional, alături de pârâtul G.V. a dobândit calitatea de cumpărător, printr-o delegaţie imperfectă şi SC H.E. SRL, nu este de natură să creeze o nouă obligaţie, identică cu cea deja îndeplinită, întrucât scopul urmărit de vânzător, respectiv acela de a exista o garanţie la dispoziţia sa până la momentul achitării obligaţiilor contractuale a fost atins, iar argumentele contrare ale A.V.A.S. nu au suport juridic, interpretarea acestuia fiind extinsă în afara contractului şi fără să ţină seama de voinţa şi scopul urmărit de către părţi la momentul încheierii contractului.
Referitor la apelul declarat de către pârâta SC H.E. SRL, s-a reţinut că este fondat, iar cererea de completare a dispozitivului Sentinţei comerciale nr. 11589 din 21 octombrie 2009 nu este tardivă, deoarece data reală a înregistrării a fost 14 decembrie 2009, astfel cum rezultă atât din rezoluţia de primire a cererii cât şi din cuprinsul ştampilei aplicate, iar nu 16 decembrie 2009 cum eronat s-a reţinut.
Pe fondul cererii, reţinându-se că prima instanţă a omis să se pronunţe asupra capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, acestea fiindu-i ocazionate pârâtei SC H.E. SRL, urmează să i se acorde.
Împotriva acestei decizii reclamanta A.V.A.S. a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului său, respingerii apelului pârâtei, cu consecinţa modificării în tot a sentinţei apelate şi obligării cumpărătorilor SC H.E. SRL şi G.V. la plata sumei de 2.953.861,79 RON reprezentând penalităţi calculate conform clauzei 8.9.1.2 din Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 24 din 13 septembrie 2002, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs este criticată reţinerea de către instanţa de apel a faptului îndeplinirii obligaţiilor asumate de cumpărători.
După prezentarea situaţiei de fapt şi redarea clauzelor contractuale în discuţie recurenta critică în esenţă faptul că în mod greşit instanţa de apel nu a reţinut că, în sarcina debitorului au fost prevăzute două obligaţii distincte cumulative, respectiv aceea a prezentării dovezii înregistrării garanţiei reale mobiliare la registrul acţionarilor societăţii sau alt registru independent, precum şi la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
De asemenea susţine că cei doi cumpărători nu şi-au îndeplinit obligaţiile în termenele prevăzute în contract, motiv pentru care a calculat penalităţile de întârziere pe perioada cuprinsă între data scadenţei obligaţiei în raport de cel de-al doilea act adiţional şi până la data îndeplinirii obligaţiilor respectiv 25 mai 2007, data transmiterii înregistrării de către pârâtul G.V. şi respectiv 08 iunie 2007 pentru netransmiterea în termen a dovezii înregistrării garanţiei reale mobiliare la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
Recurenta mai arată că demersurile anterioare scadenţei din 25 decembrie 2005 privind prezentarea dovezii înregistrării Contractului de garanţie reală mobiliară nr. 52 bis1 din 27 aprilie 2005, la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi la R., anterioare semnării Actului adiţional nr. 2 din 28 iunie 2005 la contract şi actelor Adiţionale nr. 1 la contractele de garanţie reală mobiliară nr. 52 bis1 şi 52 bis2 au fost realizate în scopul îndeplinirii altor obligaţii contractuale.
Prin întâmpinarea înregistrată la 08 februarie 2011 intimata SC H.E. SRL a solicitat respingerea recursului, arătând în apărare că, la data de 08 iunie 2005 pârâtul G.V. i-a comunicat recurentei prin adresa din 08 iunie 2005 dovada de înregistrare a garanţiei atât la SC R. SA (actualul Depozit Central SA), cât şi la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, îndeplinindu-şi astfel obligaţia impusă prin clauza contractuală nr. 8.9.1.2 astfel cum a fost modificată prin art. 6 din Actul adiţional nr. 1 din 27 aprilie 2005, în termenul contractual de 60 de zile, fapt necontestat de către A.V.A.S.
Arată că susţinerea recurentei că această obligaţie incumbă şi SC H.E. SRL este lipsită de temei juridic deoarece ea a devenit parte la Contractul nr. 24/2002 la data de 28 iunie 2005, angajându-se să răspundă solidar cu G.V. pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor contractuale, în condiţiile şi la termenele stabilite.
Susţine că, în acest sens obligaţia a fost realizată şi stinsă prin executare la 08 iunie 2005 înainte ca societatea să devină parte la contract, iar calitatea de codebitoare o are numai pentru acele obligaţii contractuale rămase scadente.
În ceea ce priveşte solicitarea A.V.A.S. de reîntregire a garanţiilor ca urmare a reducerii valorii nominale a unei acţiuni, intimata susţine că aceasta nu face obiectul contractului, iar în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile contractuale pentru obligarea sa la plata penalităţilor de întârziere.
La data de 23 mai 2011 intimatul G.V. a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului arătând în apărare că şi-a executat întocmai şi la termen cele două obligaţii care fac obiectul litigiului.
Analizând recursul reclamantei prin prisma motivelor invocate se vor reţine următoarele:
Prin Contractul nr. 24 din 13 septembrie 2002 SC I.P. SA Piteşti a cumpărat de la A.V.A.S. un număr de 5.821.748 acţiuni reprezentând 86,2124% din valoarea capitalului social al SC G. SA Buzău.
La data de 27 aprilie 2005 prin Actul adiţional nr. 1 la contract s-a realizat o novaţie prin schimbare de debitor, cumpărătorul iniţial fiind înlocuit de pârâtul G.V.
Prin Actul adiţional nr. 2 din 28 iunie 2005, ca urmare a efectuării delegaţiei imperfecte, alături de pârâtul G.V. a intrat ca parte în contract SC H.E. SRL Bucureşti.
Prin clauza 8.9.1.1 modificată prin Actul adiţional nr. 1 din 27 aprilie 2005 s-a stipulat obligaţia cumpărătorilor de a efectua în societate din surse proprii sau atrase pe numele lor, în termen de doi ani începând cu data semnării, 27 aprilie 2005, o investiţie în sumă de 4 milioane euro eşalonată în doi ani.
La art. 8.9.1.2 alin. (5) din Contractul nr. 24 din 13 septembrie 2002 modificat prin actul Adiţional nr. 1 din 27 aprilie 2005 părţile au prevăzut constituirea garanţiilor reale mobiliare asupra acţiunilor prin efectuarea de menţiuni la registrul acţionarilor societăţii ţinut de societate sau societatea de registru care ţine registrul acţionarilor societăţii, precum şi la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, cumpărătorii fiind obligaţi ca în termen de 60 de zile de la încheierea contractului de garanţie reală mobiliară să prezinte vânzătorului dovada înregistrării acesteia sub sancţiunea plăţii unor penalităţi de 0,06%/zi de întârziere, din preţul contractului.
Pentru garantarea realizării investiţiilor tehnologice aferente anului I, cumpărătorul G.V. a încheiat cu A.V.A.S. contractul de garanţie reală mobiliară asupra acţiunilor nr. 52 bis1 din 27 aprilie 2005 asupra unui număr de 4.382.197 acţiuni, reprezentând 64,8945% din capitalul social al SC G. SA, gaj înscris în contul restricţionat - gajat nr. 2767193 în favoarea A.V.A.S.
Dovada înregistrării gajului la SC R. SA şi la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a fost prezentată A.V.A.S. conform Adresei din 08 iunie 2005, în termenul de 60 de zile, împrejurare necontestată de reclamantă.
Ulterior acestui moment, respectiv la 28 iunie 2005 se încheie Actul adiţional nr. 2 prin care se modifică părţile contractului în privinţa cumpărătorului, această calitate fiind dobândită, alături de G.V. şi de SC H.E. SRL Bucureşti.
Urmare a acestui fapt la 25 octombrie 2005 se încheie un act adiţional la Contractul de garanţie reală mobiliară nr. 52 bis1 din 27 aprilie 2005 prin care s-au modificat părţile contractului.
Susţinerile recurentei potrivit cărora în termen de 60 de zile de la încheierea acestui act, respectiv până la data de 25 decembrie 2005 pârâţii urmau să îndeplinească o nouă obligaţie de a-i prezenta vânzătorului dovada înregistrării garanţiei reale mobiliare nu au suport contractual şi nu ţin cont de acordul de voinţă al părţilor şi de scopul urmărit de către acestea la încheierea contractului.
Astfel, în mod corect instanţa de apel a reţinut că, la data încheierii celui de-al doilea act adiţional, obligaţiile asumate în legătură cu prezentarea înregistrării garanţiilor erau deja îndeplinite, iar scopul urmărit de vânzător, acela de garantare şi de indisponibilizare era de asemenea atins, între cei doi cumpărători existând potrivit contractului o solidaritate pasivă.
Calitatea de codebitori a acestora nu mai impunea o nouă dispoziţie de gajare a acţiunilor.
Recurenta a mai susţinut, neîntemeiat, că obligaţia se impunea şi ca urmare a informării A.V.A.S. de către SC R. SA, cu privire la reducerea valorii nominale a unei acţiuni G. de la 2,38 RON la 1,31 RON ca urmare a reducerii capitalului social al societăţii în baza Hotărârii nr. 6 din 23 iunie 2005 a AGEA SC G. SA.
Notificarea transmisă de către A.V.A.S. cumpărătorilor, în vederea reîntregirii garanţiilor este, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, în afara obiectului clauzei 8.9.1.2 alin. (5) din contract, care nu priveşte şi această ipoteză, astfel încât pârâta SC H.E. SRL putea răspunde contractual, în temeiul acestei clauze, doar în măsura în care obligaţia de prezentare a dovezii înregistrării constituită iniţial nu ar fi fost executată.
În baza considerentelor mai sus expuse, întrucât criticile recurentei nu se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nefiind fondat, recursul declarat de reclamant se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva Deciziei nr. 313 din 3 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1985/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1800/2011. Comercial → |
|---|
