ICCJ. Decizia nr. 2060/2011. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2060/2011
Dosar nr. 5631/40/2008
Şedinţa publică de la 26 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoşani sub nr. 5631/40/2008 din 29 decembrie 2008, reclamanta SC A. SRL Botoşani a chemat în judecată pârâţii Ş.R., Ş.G., Ş.I. şi Ş.A., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi să-i lase în liniştită posesie şi proprietate, suprafaţa de 1 ha teren situată în extravilanul municipiului Botoşani, P.C. 524/54 sola 21, identificată cu număr topografic nedefinitiv înscris în C.F. 2720/N, evaluat la suma de 40.000 euro.
Tribunalul Botoşani, prin sentinţa nr. 723 din 16 iunie 2009, a respins acţiunea, reţinând, în esenţă, că titlul de proprietate al autorilor reclamantei a fost anulat prin sentinţa civilă nr. 6872 din 17 decembrie 2003 a Judecătoriei Botoşani în ce priveşte terenul în discuţie, instanţa constatând că titularul nu a deţinut teren în tarlaua „Dealul Târgului” astfel încât reconstituirea dreptului de proprietate a fost nelegală. In consecinţă, reţinând că buna credinţă a cumpărătorilor nu constituie titlu de proprietate, iar pârâţii deţin titlul de proprietate valabil pentru suprafaţa în litigiu, tribunalul a apreciat că, în speţă, reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 25 de la 18 martie 2010, a respins ca nefondat apelul reclamantei SC A. SRL, cu motivarea că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile de operare a principiului validităţii aparenţei în drept, buna credinţă singură nu este de natură să conducă la dobândirea proprietăţii, iar pârâţii au prezentat un titlu valabil asupra terenului revendicat.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a fomulat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii acţiunii în revendicare.
În argumentarea motivelor de recurs, reclamanta a învederat că SC A. SRL a fost de bună-credinţă la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, respectiv 6 noiembrie 2002, fiind convinsă de calitatea de proprietar a vânzătorului, cu atât mai mult cu cât jurisprudenta a dat câştig de cauză dobânditorului de bună credinţă la perfectarea actului, având în vedere un principiu fundamental al dreptului civil şi anume principiul stabilităţii circuitului civil.
Înalta Curte, examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1535 de la 6 noiembrie 2002, V.F.N., în calitate de vânzător, a înstrăinat către SC A. SRL, în calitate de cumpărător, suprafaţa de 18.900 mp, teren situat în extravilanul municipiului Botoşani, judeţul Botoşani, P.C. 524/54, sola 21, identificat cu număr topografic nedefinitiv 159/5, înscris în CF, teren dobândit de vânzător prin restituire ca urmare a Legii nr. 18/1991 privind fondului funciar în baza titlului de proprietate nr. 83473/1999 şi intabulat sub nr. 3652/2000 la Judecătoria Botoşani, biroul de carte funciară.
Potrivit aceluiaşi contract, terenul nu a fost scos din circuitul civil şi nu era grevat de sarcini conform extrasului de carte funciară nr. 3804 de la 5 noiembrie 2002 eliberat de Judecătoria Botoşani, cumpărătorul intrând în stăpânirea de fapt şi de drept a terenului la data autentificării, respectiv 6 noiembrie 2002.
Sistemul de publicitate imobiliară, aşa cum este el consacrat de Legea nr. 7/1996, are la bază, printre principiile legalităţii, publicităţii absolute şi integrale, oficialităţii, priorităţii şi relativităţii, şi principiul forţei probante a înscrierii, potrivit căruia terţul, în speţă reclamanta, care, bazându-se pe cuprinsul cărţii funciare, dobândeşte cu bună-credinţă şi cu titlu oneros, un drept real înscris în cartea funciară, nu va mai putea fi evins din cauza viciilor pe care le avea titlul autorului său, dreptul real înscris în cartea funciară fiind prezumat a fi exact.
În baza aceluiaşi act normativ, Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, înscrierea în cartea funciară nu are efect constitutiv de drepturi, ci doar un efect de opozabilitate a drepturilor dobândite în mod legal (în speţă, printr-un contract de vânzare-cumpărare valabil încheiat în condiţiile consensualismului consacrat de Codul civil) faţă de terţi. Scopul înscrierii drepturilor în cartea funciară este de opozabilitate şi de informare a terţilor, tară efecte constitutive de drepturi.
Totodată, deşi reţine că titlul autorului reclamnatei a fost desfiinţat irevocabil după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, în mod eronat, instanţa de apel nu reţine existenţa în cauză a excepţiei de la principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, respectiv cazul subdobânditoului de bună-credinţă şi cu titlu oneros al unui imobil, care îşi găseşte justificarea în principiul ocrotirii bunei credinţe şi al asigurării stabilităţii circuitului civil; astfel, anularea titlului de proprietate al transmiţătorului cu titlu oneros al unui bun nu este de natură să atragă nevalabilitatea actului în ceea ce îl priveşte pe terţul achizitor, în cazul în care acesta din urmă a fost de bun- credinţă la momentul încheierii actului, încrezându-se în situaţia juridică transpusă în extrasul de carte funciară emis anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
Pentru a opera regula de drept potrivit căreia nevalabilitatea titlului de proprietate al vânzătorului atrage şi nulitatea titlului subdobânditorului, este necesar ca terţul achizitor, în speţă reclamanta, să fi cunoscut sau cu diligente minime, să fi putut cunoaşte nevalabilitatea titlului de proprietate al înstrăinătorului, deci să fie de rea-credinţă, or, în speţa dedusă judecăţii, sentinţa nr. 6872 de la 17 decembrie 2003 a Judecătoriei Botoşani este ulterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare pe care reclamanta îşi întemeiază pretenţiile (inclusiv data depunerii acesteia este ulterioară actului, respectiv 20 ianuarie 2003), iar sentinţa nr. 3063 de la 22 martie 2002 pronunţată de Judecătoria Botoşani în dosarul nr. 1382/2002 prin care s-a respins o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 674 C. civ. nu este de natură a răsturna buna-credinţă a subdobânditorului cu titlu oneros a imobilului teren întrucât hotărârile judecătoreşti au efecte relative, între părţi şi nu a fost menţionată în cartea funciară a imobilului de către pârâţii din acea cauză spre a o opune ulterior terţilor.
Constatând că reclamanta din prezenta cauză justifică titlu asupra imobilului teren în litigiu, Înalta Curte, după compararea titlurilor invocate de părţile din prezenta cauză, apreciază că preferabil este titlul reclamantei, faţă de faptul că, la data eliberării titlului de proprietate al autorului acestuia, respectiv 13 septembrie 1999, au fost respectate dispoziţiile legale privitoare la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, titlul de proprietate al autorului reclamantei a fost înscris în cartea funciară spre a fi opozabil terţilor, SC A. SRL s-a încrezut în calitatea de proprietar a autorului său, iar titlul de propietate pe numele intimatului Ş.G. a fost emis la nivelul anului 2008, această soluţie fiind impusă şi de necesitatea asigurării stabilităţii circuitului civil.
Întrucât instanţele de fond şi de apel au nesocotit dispoziţiile legale incidente în speţă anterior menţionate, Înalta Curte, reţinând incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 304 punct 9 C. proc. civ., admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Botoşani împotriva deciziei nr. 25 de la 18 martie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, modifică decizia recurată, admite apelul, schimbă în tot sentinţa nr. 723 de la 16 iunie 2009 a Tribunalului Botoşani şi pe fond, admite acţiunea şi obligă pârâţii să lase în liniştită posesie şi deplină proprietate suprafaţa de 1 hectar situată în extravilanul municipiului Botoşani, PC 524/54 sola 21 identificată cu număr topografic nedefinitiv înscris în CF.
În temeiul art. 274 C. proc. civ., dispune obligarea intimaţilor la plata sumei de 2.324 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Botoşani împotriva deciziei nr. 25 de la 18 martie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, modifică decizia recurată, admite apelul, schimbă în tot sentinţa nr. 723 de la 16 iunie 2009 a Tribunalului Botoşani şi pe fond, admite acţiunea şi obligă pârâţii să lase în liniştită posesie şi deplină proprietate suprafaţa de 1 hectar situată în extravilanul municipiului Botoşani, PC 524/54 sola 21 identificată cu număr topografic nedefinitiv înscris în CF. Obligă intimaţii la plata sumei de 2.324 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1996/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2062/2011. Comercial → |
|---|
