ICCJ. Decizia nr. 2061/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 2061/2011
Dosar nr. 7428/121/2008
Şedinţa publică de la 26 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Galaţi prin sentinţa civilă nr. 7817 din 28 octombrie 2008 a admis excepţia privind necompetenţa materială a judecătoriei, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a litigiului având ca obiect reziliere contract-pretenţii formulată de reclamanta SC R.M. SRL Galaţi în contradictoriu cu pârâta S.N.I.F. SA Galaţi în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia comercială, având în vedere că obiectul principal al cauzei este neevaluabil în bani, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Tribunalul Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa comercială nr. 1595 din 25 noiembrie 2009 a admis acţiunea reclamantei SC R.M. SRL în contradictoriu cu pârâta S.N.I.F. SA Bucureşti, sucursala Galaţi, în sensul că a dispus rezilierea contractului de prestări servicii nr. 310 din 31 iulie 2008 şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 27.023,22 lei reprezentând cheltuieli efectuate plus profit nerealizat, pus plata penalităţilor de 0,2% pe zi de întârziere începând cu 14 august 2008.
De asemenea a mai fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 5.620,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în principal, că între părţi a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 310/2008 prin care reclamanta s-a obligat să execute o serie de lucrări, activitate pentru care aceasta era îndreptăţită să încaseze preţul de 67.709,89 lei plus TVA.
Termenul de executare a lucrării era de 30 de zile, conform art. 3 din contract, fără a fi prevăzute alte termene intermediare la care să se facă recepţia parţială a lucrărilor.
Contractul a fost semnat în urma unei cereri de oferă formulate de către pârâtă, singura ofertă acceptată fiind cea a reclamantei.
La data intrării în vigoare a contractului, reclamanta a demarat lucrările la care se obligase, însă a fost notificată de către pârâtă cu privire la rezilierea unilaterală a contractului, iar ulterior i-a fost interzis accesul la frontul de lucru.
Până la data de 14 august 2008 reclamanta a executat o serie de lucrări, pentru efectuarea acestora făcând cheltuieli în sumă totală de 24.704,7 lei şi având un profit nerealizat de 2.318,52 lei, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză.
Pârâta a încălcat obligaţiile contractuale ale art. 2.2.2 din convenţie, de a asigura frontul de lucru liber de sarcini şi a impus întreruperea intempestivă a lucrărilor, astfel că neexecutarea contractului a atras inclusiv plata penalităţilor de întârziere de 0,2% din valoarea sumei neachitate.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, prin Decizia civilă nr. 56/A din 21 iunie 2010 a respins apelul pârâtei SC S.N.I.F. SA Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr. 1595 din 25 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal, fiind preluate toate argumentele expuse anterior.
Împotriva deciziei civile nr. 56/A din 21 iunie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, a promovat recurs pârâta S.N.I.F. SA, sucursala Galaţi, care a criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 C. proc. civ. admiterea recursului şi casarea deciziei atacate, cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantei ca nefondată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat că în mod greşit instanţele au reţinut că trebuie obligată pârâta la plata lucrărilor efectuate de reclamantă numai pe baza declaraţiilor unor martori şi a expertizei contabile având la bază situaţii întocmite unilateral de SC R.M. SRL, fără ca lucrările să fie verificate în teren.
Greşit a fost respinsă proba cu expertiză tehnică de îmbunătăţiri funciare, cu referire la înscrisurile noi depuse în apel, pe motivarea că nu sunt concludente, în realitate lucrările pretins executate nefiind dovedite.
Intimata-reclamantă SC R.M. SA a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat, raportat la toate criticile aduse de recurenta-pârâtă, constată că nu sunt justificate, urmând a respinge recursul pentru următoarele considerente.
Din verificarea întregii documentaţii rezultă că prin contractul prestări servicii nr. 310 din 31 iulie 2008 SC R.M. SRL Galaţi în calitatea de beneficiar s-a obligat să execute lucrări de reparaţii peree degradate pe zonele Băneasa, Balinteşti şi Roşcani pentru beneficiara pârâta S.N.I.F. SA, sucursala Siret.
De comun acord preţul convenit al contractului a fost de 67.709,69 lei fără TVA, durata fiind de 30 zile cu începere de la data semnării lui, beneficiarul asumându-şi obligaţia să asigure frontul de lucru liber de sarcini, să emită comanda cu toate specificaţiile înscrise şi să achite preţul în cuantumul, condiţiile şi la termenele stabilite.
Tot prin consimţământul liber exprimat, aceleaşi părţi au stipulat la art. 5.2 din capitolul V intitulat răspunderea contractuală că pentru neexecutarea obligaţiei de prestare, contractul poate fi reziliat de plin drept cu plata de daune interese printr-o simplă notificare transmisă prestatorului de către beneficiar fără nici o intervenţie din partea unei instanţe judecătoreşti, dacă în prealabil prestatorul a fost pus în întârziere iar termenul de 10 zile s-a împlinit.
Cum prin adresa nr. 1930 din 11 august 2008 pârâta i-a comunicat reclamantei denunţarea unilaterală a contractului de prestări servicii începând cu ziua următoare de 12 august 2008, invocând neexecutarea la termen a obligaţiilor apare cât se poate de evident că nu erau îndeplinite condiţiile exprese ale rezilierii de drept a convenţiei.
În speţă, prevederile expuse mai sus la art. 5.2, constituie un veritabil pact comisoriu de ultim grad, care dobândeau eficienţă juridică numai după trecerea unui interval de timp de 10 zile de la notificarea transmisă prestatorului.
Nerespectându-şi propriile obligaţii asumate contractual, pentru pârâtă devin incidente şi reglementările art. 5.2 alin.(2) lit. a) şi b), care conduc la obligarea plăţii daunelor interese şi a profitului nerealizat, corect determinate sub aspectul cuantumului de raportul de expertiză judiciară întocmit de expertul contabil C.I.
De remarcat că, potrivit poziţiei procesuale a ambelor părţi, la termenul din 20 noiembrie 2010 nu s-au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză contabilă, prin care s-au identificat lucrările aferente contractului nr. 310 din 31 iulie 2008 şi calculat profitul pe care reclamanta l-ar fi realizat.
Nu poate fi primită nici critica vizând necesitatea efectuării unei expertize tehnice de specialitate îmbunătăţiri funciare solicitată de pârâtă în faza procesuală a apelului, deoarece înscrisurile noi depuse precum şi împrejurarea că lucrările au fost finalizate făceau neconcludentă o asemenea probă, mai ales că întreg probatoriul existent era suficient pentru o corectă stabilire a situaţiei de fapt şi de drept.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC S.M.I.F. SA Bucureşti, sucursala Siret, împotriva deciziei civile nr. 56/A din 21 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, nefiind îndeplinită nici o cerinţă din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC S.N.I.F. SA Bucureşti, sucursala Siret, împotriva deciziei nr. 56/A de la 21 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 26 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1854/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2064/2011. Comercial → |
|---|
