ICCJ. Decizia nr. 208/2011. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 208/2011

Dosar nr. 7216/1/2010

Şedinţa publică din 19 ianuarie 2011

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, petenta SC M.T.S. SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata SC M.T.S. SRL revizuirea deciziei nr. 1189 din 4 august 2010, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2536./281/2010.

Motivând cererea de revizuire, petenta arată că Decizia atacată şi Decizia nr. 57 din 8 aprilie 2010, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 12593./281/2009 sunt potrivnice şi privesc aceleaşi părţi, având aceeaşi calitate.

Se mai arată că prin Decizia nr. 57 din 8 aprilie 2010, pronunţată de Tribunalul Prahova s-a admis recursul declarat de petenta din prezenta cauză împotriva încheierii de şedinţă din data de 3 noiembrie 2009 prin care se dispusese înfiinţarea popririi asigurătorii asupra sumei de 97.098,60 lei la terţul poprit U.T. Ploieşti, s-a casat încheierea, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la Judecătoria Ploieşti.

Ulterior s-a mai formulat o nouă cerere de înfiinţare a popririi asigurătorii de către aceeaşi creditoare (intimata din prezenta cauză) ce a fost soluţionată irevocabil prin Decizia nr. 1189 din 4 august 2010, decizie prin care s-a respins recursul declarat de pârâta SC M.T.S. SRL, împotriva încheierii de şedinţă pronunţată la data de 14 iunie 2010 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta SC D. SA şi terţul poprit B.U.T.B. Ploieşti, încheiere prin care, Tribunalul Prahova a dispus înfiinţarea unei popriri asigurătorii până la concurenţa sumei de 234.696,81 lei, asupra disponibilităţilor băneşti deţinute de debitoare la terţul poprit B.U.T.B. Ploieşti.

Revizuenta mai arată că ambele cauze au avut acelaşi obiect, respectiv înfiinţarea popririi asigurătorii (fiind modificată doar câtimea sumei ce a făcut obiectul măsurilor dispuse), aceleaşi părţi cu aceeaşi calitate procesuală, respectiv SC D. SA - în calitate de creditoare, iar SC M.T.S. SRL – în calitate de debitoare şi U.T.B. Ploieşti – în calitate de terţ poprit.

Revizuenta îşi justifică prezentul demers judiciar prin aceea Tribunalul Prahova, ca instanţă de recurs, a reţinut că înfiinţarea popririi este condiţionată de stabilirea unei cauţiuni anterior admiterii cererii, iar ca instanţă de fond a stabilit înfiinţarea popririi asigurătorii cu plata ulterioară a cauţiunii. Mai mult, se arată că instanţa de recurs - Curtea de apel – a reţinut că nu există o condiţionare a înfiinţării măsurii asigurătorii de plata anticipată a cauţiunii.

Analizând cele două decizii invocate de revizuentă ca fiind pretins potrivnice prin prisma motivelor invocate şi a prevederilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată următoarele:

Cererea revizuentei este întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. potrivit cu care – revizuirea unei hotărâri (...) date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere şi atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Raţiunea prevederilor enunţate constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, în situaţia în care instanţele au pronunţat soluţii contrare, în dosare diferite, având acelaşi obiect, cauză şi părţi.

Pentru a avea incidenţă aceste prevederi, respectiv pentru existenţa hotărârilor potrivnice, trebuiesc a fi îndeplinite cumulativ mai multe condiţii şi anume: să fie vorba de două hotărâri definitive, să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină dar în dosare diferite, să fie vorba de acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi între aceleaşi părţi, având aceeaşi calitate.

De asemenea, atunci când cele două hotărâri potrivnice sunt date de instanţe de recurs se impune ca hotărârile să fi antamat fondul cauzei, deoarece altfel nu poate exista autoritate de lucru judecat şi, implicit, nu se poate vorbi de hotărâri potrivnice.

În cauza dedusă judecăţii, chiar dacă cele două hotărâri evocate de revizuentă au fost pronunţate între aceleaşi părţi, având aceeaşi calitate, în una şi aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, nu este îndeplinită condiţia ca hotărârile să fi evocat fondul întrucât prin Decizia nr. 57 din 8 aprilie 2010, pronunţată de Tribunalul Prahova s-a admis recursul împotriva încheierii de şedinţă din data de 3 noiembrie 2009, cauza fiind trimisă spre rejudecare, iar prin Decizia nr. 1189 din 4 august 2010 s-a respins recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă pronunţată la data de 14 iunie 2010 de Tribunalul Prahova.

În consecinţă, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, Înalta Curte o va respinge ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta SC M.T.S. SRL Ploieşti cu privire la Decizia nr. 1189 din 4 august 2010, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2536./105/2010, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2011.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 208/2011. Comercial