ICCJ. Decizia nr. 2083/2011. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2083/2011
Dosar nr. 30896/299/2010
Şedinţa Camerei de Consiliu din 26 mai 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13 mai 2010, creditoarea SC S.I. SRL Bucureşti a solicitat instanţei în contradictoriu cu debitoarea SC G. SRL Tecuci, emiterea unei ordonanţe care să conţină somaţia de plată pentru suma de 492,18 lei, reprezentând contravaloare factură neachitată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, în baza raporturilor contractuale dintre părţi, a prestat debitoarei servicii de transport în valoare de 492,18 lei, în baza comenzii acesteia, care nu au fost plătite.
Petenta şi-a întemeiat cererea în drept pe dispoziţiile art. l din O.G. nr. 1492/2001 şi art. 43-46 C. com.
Judecătoria Tecuci, prin sentinţa civilă nr. 1492/2010 din 7 iunie 2010, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reţinând că sediul societăţii debitoare este în Bucureşti sector 1, iar, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 5 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 72 de la 4 ianuarie 2011, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, s-a înaintat dosarul înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, înalta Curte reţine următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001, cererile privind somaţia de plată se depun la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.
În cererile privitoare la obligaţiile comerciale, art. 10 pct. 5 C. proc. civ. stabileşte o competenţă alternativă, cererea putând fi introdusă, în afară de instanţa de la sediul principal al pârâtului, la instanţa locului de plecare sau de sosire.
Din cuprinsul contractului de transport se constată că locul de încărcare a fost în Tecuci, iar în situaţia existenţei competenţei alternative, alegerea instanţei aparţine reclamantului conform art. 12 din acelaşi cod.
În speţă, pentru determinarea judecătoriei competente teritorial, conform dispoziţiilor legale menţionate, se va avea în vedere şi dispoziţia din contractul de transport încheiat de părţi la capitolul precizări finale, unde s-a prevăzut în mod expres că litigiile vor fi soluţionate de instanţa judecătorească de la sediul pârâtei, în speţă Judecătoria Tecuci.
Faţă de aceste considerente, înalta Curte, conform art. 22 C. proc. civ., va trimite cauza spre competentă soluţionare Judecătoriei Tecuci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa în favoarea Judecătoriei Tecuci.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2076/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2123/2011. Comercial → |
|---|
