ICCJ. Decizia nr. 2299/2011. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2299/2011
Dosar nr. 1574/44/2010
Şedinţa publică de la 14 iunie 2011
Deliberând asupra recursului de faţă din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 2539 din 21 iunie 2010, pronunţată de Tribunalul Galaţi, s-a respins acţiunea în pretenţii formulată de reclamanta SC A. SA Galaţi în contradictoriu cu pârâta Asociaţia de proprietari nr. X Galaţi, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin acţiune reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 202.022,70 RON, reprezentând debit energie termică aferent perioadei 31 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2007 şi suma de 76.966,70 RON, penalizări de întârziere, calculate în perioada 1 decembrie 2008 - 30 septembrie 2009, pentru neplata în termen a facturilor emise de reclamantă în perioada 31 ianuarie 2007 - 31 iulie 2009.
S-a apreciat că, din examinarea contractului de furnizare a energiei termice şi a apei calde de consum a rezultat că la data de 4 ianuarie 2005 a fost încheiat Contractul nr. Y prin care părţile din litigiu stabileau drepturi şi obligaţii reciproce, obiectul contractului prevăzând în sarcina A. SA, furnizarea energiei termice pentru încălzire.
S-a constatat că reclamanta nu a depus niciun document cu respectarea dispoziţiilor art. 16 din contract şi având în vedere că facturile depuse la dosar nu posedă semnătura şi acceptarea la plată de către pârâtă şi faţă de poziţia procesuală a acesteia care solicită respingerea acţiunii, instanţa de fond a constatat că înscrisurile de la dosar nu sunt suficiente pentru a forma convingerea privind admisibilitatea prezentei acţiuni.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamanta SC A. SA Galaţi, înregistrat sub nr. unic 1574/44/2010 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, prin a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul greşitei aprecieri a întregului material probator administrat în cauză, în susţinerea căreia a arătat că a depus toate înscrisurile doveditoare în dovedirea acţiunii formulate.
Curtea de Apel Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, prin Decizia 4 din 14 ianuarie 2011 a admis apelul reclamantei şi a schimbat sentinţa apelată în sensul că a admis acţiunea reclamantei şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta la plata sumei de 278.989,4 RON, din care 202.022.70 RON, preţ energie termică, şi 76.966,70 RON, cu titlu de penalităţi de întârziere şi la plata sumei de 11.046,40 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond şi apel.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, în considerentele deciziei, că reclamanta şi-a dovedit pretenţiile pretinse prin facturile fiscale emise, pe care le-a comunicat părţii adverse, în concordanţă cu dispoziţiile art. 969 C. civ., iar penalităţile au fost calculate conform art. 21 alin. (3) din contractul părţilor, prezentând în acest sens tabelul aferent, astfel că instanţa de apel a constatat că prima instanţă nu a analizat probele depuse de reclamantă în dovedirea acţiunii, limitându-se a reţine numai că acţiunea nu este dovedită fără a arăta considerentele pentru care înscrisurile administrate în cauză nu sunt concludente pentru verificarea temeiniciei pretenţiilor reclamantei.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, pârâta a declarat recurs criticând soluţia sub aspectul netemeiniciei şi a materialului probator administrat în cauză, însă recursul este netimbrat.
Întrucât timbrarea prevalează asupra oricăror excepţii şi chestiuni prealabile, Înalta Curte rămâne în pronunţare pe excepţia netimbrării.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, republicată, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar conform aceluiaşi articol alin. (3) din aceeaşi lege neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau cererii.
În cauză, recurenta trebuia să achite o taxă judiciară de timbru în sumă de 3.450,44 RON şi un timbru judiciar în valoare de 5 RON, conform art. 1 din Legea nr. 146/1997, republicată, stabilindu-se termen de judecată astăzi, pentru când recurenta a fost legal citată cu menţiunea timbrării, aşa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 5 dosar recurs.
Cum recurenta nu s-a conformat obligaţiei legale de timbrare a recursului, Înalta Curte urmează să aplice sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 20 alin. (3) din actul normativ menţionat şi să anuleze recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de pârâta Asociaţia de Proprietari împotriva Deciziei nr. 4 din 14 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 23/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2290/2011. Comercial → |
---|