ICCJ. Decizia nr. 239/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 239/2011
Dosar nr. 207/88/2010
Şedinţa publică de la 20 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1023 din 16 aprilie 2010, Tribunalul Tulcea, secţia civilă, comercială şi contencios administrativ, a admis acţiunea reclamanţilor I.S. şi S.I., a dispus evacuarea pârâtei SC D. SRL Constanţa din partea componentă a imobilului proprietatea reclamanţilor, situat în Baia, judeţul Tulcea, respectiv cameră 7x4 m şi a obligat pârâta la plata sumei de 4.509,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamanţi.
Soluţia instanţei de fond a fost menţinută de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, care, prin Decizia comercială nr. 83/COM din 7 iulie 2010, a respins ca nefondat apelul pârâtei SC D. SRL Constanţa, pronunţarea în cauză, fiind amânată prin încheierea de şedinţă din 5 iulie 2010, în vederea depunerii de către pârâtă a concluziilor scrise.
Împotriva acestei decizii şi a încheierii de şedinţă din 5 iulie 2010, pronunţate în dosarul nr. 207/88/2010, a declarat recurs pârâta SC D. SRL Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate şi solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 admiterea recursului, casarea acestora şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Recursul pârâtei este netimbrat.
In raport de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., care prevăd în primul aliniat că, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond , care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea fondului, Înalta Curte va examina cu prioritate excepţia netimbrării recursului.
Pentru termenul de astăzi, recurenta-pârâtă a fost citată cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei şi timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare aflate la fila 9 din dosar, obligaţie pe care, în mod nejustificat, aceasta nu şi-a îndeplinit-o.
Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, chestiunea timbrajului, reţine că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanţă.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a legii, în cazul în care, partea nu achită taxa judiciară de timbru, sancţiunea aplicabilă este anularea cererii ca netimbrată.
Constatând că, recursul nu a fost timbrat anticipat şi nici până la termenul stabilit, 20 ianuarie 2011, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită şi întrucât, în cauză nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, modificată şi completată şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâta SC D. SRL Constanta.
Cum în speţă, în raport de cele mai sus expuse, timbrajul constituie excepţie peremtorie şi dirimantă, motivele de recurs invocate de pârâtă nu vor mai fi analizate.
Referitor la cererea intimaţilor-reclamanţi privind obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea fazei procesuale a recursului, aceasta urmează a fi respinsă, în raport de dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. şi în considerarea faptului că, în urma verificării actelor şi lucrărilor dosarului, s-a constatat că, pretenţiile susmenţionate nu au fost indicate în concret şi nici nu au fost depuse dovezi, care să ateste efectuarea cheltuielilor de judecată.
In consecinţă, faţă de cele ce preced, potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul pârâtei urmează a fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC D. SRL Constanţa împotriva Deciziei comerciale nr. 83/COM din 7 iulie 2010 şi a încheierii de şedinţă din 5 iulie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Respinge cererea intimaţilor reclamanţi de plata a cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 240/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 238/2011. Comercial → |
|---|
