ICCJ. Decizia nr. 2488/2011. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2488/2011
Dosar nr. 6915/2/2010
Şedinţa publică de la 23 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea, contestatoarea SC P. SA a formulat contestaţie la executare împotriva procesului-verbal de aplicare a sechestrului din 16 iunie 2008 încheiat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru suma de 56.664,20 lei reprezentând creanţa fiscală şi împotriva titlului executoriu din 03 martie 2004, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să lămurească titlul executoriu în sensul de a constata că, prin sentinţa civilă nr. 2435/2007 definitivă şi irevocabilă, s-a constatat prescripţia creanţelor din 1999, să dispună anularea titlului executoriu din 03 martie 2004, a procesului-verbal de aplicare a sechestrului din 16 iunie 2008 şi a executării silite, iar în subsidiar, să se constate că suma de 56.664,20 lei a fost stabilită prin încălcarea art. 21 din O.G. nr. 51/1998 şi, pe cale de consecinţă, să dispună anularea executării silite şi a procesului-verbal de aplicare a sechestrului din 16 iunie 2008.
Judecătoria Oradea, prin sentinţa civilă nr. 7338 din 20 noiembrie 2009, a admis cererea formulată de contestatoare şi a dispus anularea actelor de executare silită, efectuate în dosarul execuţional nr. 4962 din 03 martie 2004 aparţinând intimatei.
Împotriva acestei sentinţe, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a formulat recurs, iar, prin decizia nr. 603/R/CA din 28 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Bihor, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa pronunţată de Judecătoria Oradea şi s-a trimis cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa comercială nr. 143 de la 5 noiembrie 2010, a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC P. SA ca tardiv formulată, cu motivarea că prezenta contestaţie a fost înregistrată la data de 27 iunie 2008, iar actul începător de executare este somaţia colectivă de plată din 04 martie 2004 emisă de către A.V.A.S. la sediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Bihor în data de 15 martie 2004; în aceste condiţii, termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. (1) C. proc. civ. începe să curgă de la această din urmă dată, situaţie în care contestatoarea este decăzută din dreptul de a formula contestaţie la executare conform art. 103 alin. (1) C. proc. civ., termenul de 15 zile împlinindu-se la data de 31 martie 2004.
Împotriva acestei decizii, contestatoarea SC P. SA a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În argumentarea motivelor de recurs, contestatoarea a arătat că instanţa de apel a motivat soluţia pe excepţia tardivităţii cu privire la un alt titlu executoriu decât cel cu care a fost învestită instanţa de fond, impunându-se casarea hotărârii recurate în temeiul art. 312 C. proc. civ.
Înalta Curte, examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin acţiunea introductivă, SC P. SA a înţeles să formuleze contestaţie împotriva procesului verbal de aplicare a sechestrului din 16 iunie 2008 şi a titlului executoriu din 03 martie 2004, rectificat ca având numărul din 4 martie 2004, aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare şi îndreptare eroare materială şi afişare încheiate de intimata A.V.A.S. la data de 07 octombrie 2008 ( filele 28 şi 37 dosar fond).
Titlul executoriu contestat, pe a cărui anulare a fost învestită instanţa să se pronunţe, respectiv titlul executoriu, nu a fost afişat prin somaţie colectivă şi nu a fost comunicat prin înştiinţare de plată, rectificarea numărului acestuia făcându-se ulterior procesului verbal de aplicare a sechestrului de la 16 iunie 2008, respectiv la data de 7 octombrie 2008.
În aceste condiţii, termenul de 15 zile de exercitare a contestaţiei la executare prevăzut de art. 401 C. proc. civ. coroborat cu dispoziţiile art. 44 din O.U.G. nr. 51/1998 începe să curgă de la data luării la cunoştinţă de actul de executare, în speţă aceasta fiind data procesului verbal de aplicare a sechestrului, respectiv 16 iunie 2008.
Având în vedere că SC P. SA a înregistrat contestaţia la data de 27 iunie 2008, înalta Curte reţine că, în mod eronat, instanţa de fond a apreciat că recurenta este decăzută din dreptul de a mai formula contestaţie la executare conform art. 103 alin. (1) C. proc. civ., deoarece contestaţia a fost formulată cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 401 C. proc. civ., eroarea fiind imputabilă exclusiv intimatei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Constatând că au fost încălcate dispoziţiile legale incidente în speţă anterior menţionate, înalta Curte, reţinând incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. coroborat cu art. 312 pct. 5 din acelaşi act normativ, admite recursul declarat de SC P. SA Oradea împotriva sentinţei nr. 143 de la 5 noiembrie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Vi-a Comercială, casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC P. SA Oradea împotriva sentinţei nr. 143 de la 5 noiembrie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a Vi-a Comercială, casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2466/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2492/2011. Comercial → |
|---|
