ICCJ. Decizia nr. 263/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 263/2011
Dosar nr. 43870/3/2007
Şedinţa publică de la 20 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 4 decembrie 2007 reclamanta A.V.A.S. Bucureşti a chemat-o în judecată pe pârâta N.G.M.B.H.I.E. Germania pentru ca instanţa să dispună, prin hotărârea judecătorească pe care urma să o pronunţe, rezoluţiunea â€" din culpa pârâtei â€" a vânzării-cumpărării pachetului de 51% din acţiunile deţinute la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, vânzare-cumpărare constatată ca intervenită între reclamantă în calitate de vânzătoare şi pârâtă în calitate de cumpărătoare, prin Decizia civilă nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, cu cheltuieli de judecată.
A arătat în cererea sa că la data 17 ianuarie reclamanta a publicat oferta de vânzare prin negociere directă a unui număr de 1.565.172 acţiuni deţinute la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, care reprezentau 51% din capitalul social al acesteia, pârâta depunând ofertă de cumpărare, fiind începute astfel negocierile clauzelor contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, negociere care nu a mai fost finalizată. Pentru acest motiv a solicitat instanţei să se constate intervenită vânzarea-cumpărarea pachetului de 51% acţiuni la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, litigiu soluţionat irevocabil prin Decizia nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, în sensul că s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute de F.P.S. la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, F.P.S. fiind obligat să încheie în formă scrisă contractul de vânzare-cumpărare acţiuni. A mai învederat că întrucât F.P.S. a cesionat S.I.F. Banat Crişana SA acţiunile deţinute la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei de mai sus motivând că se află în imposibilitatea de a executa hotărârea judecătorească deoarece nu mai deţine niciun procent din capitalul social la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, cerere care a fost respinsă, precizând că pe parcursul soluţionării judecării cererii de revizuire, A.P.A.P.S. a redevenit acţionat al SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, fiind înscris ca acţionar şi în registrul acţionarilor ţinut de societate.
A mai arătat reclamanta că începând cu anul 2005 a desfăşurat o susţinută corespondenţă cu pârâta în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare acţiuni în formă scrisă, dar că aceasta nu a putut fi realizată din culpa pârâtei care urmăreşte în fapt modificarea ofertei sale din 1998 condiţionând încheierea contractului fie de asumare de către A.V.A.S. a obligaţiei de a acoperi toate prejudiciile, pierderile şi consecinţele acestora suferite de N.G.M.B.H.I.E. Germania, fie de reconsiderarea termenilor şi condiţiilor contractului, astfel încât acestea să corespundă situaţiei reale a SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin.
Analizând actele şi lucrările dosarului Tribunalul a apreciat în raport de prevederile art. 1020-1021 C. civ. că se impune a verifica dacă reclamanta se declară gata să execute contractul şi dacă obligaţia neexecutată de către pârâtă a fost considerată de toţi esenţială la perfectarea contractului şi dacă neexecutarea este imputabilă pârâtei şi a constatat că în calitate de vânzător, A.V.A.S. s-a obligat să garanteze cumpărătorului că este unic proprietar al acţiunilor înstrăinate neexistând drepturi aparţinând terţilor asupra acţiunilor, aşa cum s-a menţionat în proiectul contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, pe care l-a comunicat pârâtei cu adresa nr. 6073 din 9 mai 2007 în vederea începerii negocierii pentru încheierea în formă scrisă a contractului şi achitării preţului de către N.G.M.B.H.I.E. Germania.
A mai constatat instanţa de fond că în timpul soluţionării acţiunii formulate de N.G.M.B.H.I.E. Germania de constatare ca intervenită vânzarea-cumpărarea din 51% acţiunile SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, F.P.S. a cesionat către S.I.F. Banat Crişana SA, în două tranşe, acţiunile pe care le deţinea la societatea menţionată şi că prin hotărâri judecătoreşti s-a constatat definitiv şi irevocabil la 25 februarie 2002 şi 21 iunie 2005, că actele de cesiune sunt nule absolut.
A mai reţinut instanţa de fond că la data de 18 aprilie 2001 s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi o structură acţionariatului în care S.I.F. Banat Crişana SA apărea cu un procent de 61% din totalul acţiunilor SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin iar la 31 mai 2005 conform Hotărârii nr. 1 din 28 mai 2005 a fost înregistrat la acelaşi oficiu procentul de 51% din capitalul SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin care reprezintă 3.805.652 acţiuni, această hotărâre fiind anulată de instanţa de judecată, după care la 20 iulie 2007 S.I.F. Banat Crişana SA a declanşat un nou litigiu solicitând anularea Hotărârii AGEA a SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin nr. 5 din 5 iulie 2007 pretinzând că este proprietara unui număr de 2.986.688 acţiuni reprezentând 40,24% din capitalul social al SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, în timp ce A.V.A.S. mai deţine doar 20,97% din capitalul social, context în care Tribunalul a constatat că din probele administrate în cauză reclamanta nu a combătut în niciun mod apărările pârâtei şi nici nu a dovedit că este în măsură să-şi respecte obligaţiile contractuale asumate, respectiv să transmită pârâtei pachetul de 51% acţiuni din capitalul social al SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin.
În aceste împrejurări Tribunalul a apreciat că în condiţiile în care în oferta de cumpărare se stipulează că plata preţului se va face în termen de 45 zile de la data încheierii contractului în formă scrisă, reclamanta nedovedind că perfectarea formei scrise nu este posibilă exclusiv din culpa pârâtei, nu sunt întrunite condiţiile art. 1020-1021 C. civ., neputând fi dispusă rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de 51% de acţiuni deţinute de A.V.A.S. la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, motiv pentru care a respins acţiunea ca neîntemeiată, aşa cum rezultă din sentinţa comercială 10514 din 13 octombrie 2008.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei instanţei de fond a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 299 din 13 mai 2010, decizie prin care a fost obligată apelanta să plătească intimatei suma de 80.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că din toate acţiunile întreprinse de pârâtă nu rezultă culpa acesteia, dimpotrivă reclamanta a fost cea care a zădărnicit în mod constant executarea dispozitivului deciziei civile menţionată mai sus şi că este unanim recunoscut că un contract sinalagmatic se caracterizează prin reciprocitatea obligaţiilor ce revin părţilor şi prin interdependenţa obligaţiilor reciproce, fiecare dintre ele având concomitent, atât calitate de creditor cât şi pe cea de debitor şi că în cazul în care una din părţile contractului refuză executarea acestuia, cealaltă parte are dreptul să ceară rezoluţiunea contractului, ca sancţiune a neexecutării culpabile a contractului, acţiunea în rezoluţiune putând fi intentată doar de partea care a executat sau care se declară să execute contractul.
În acest context instanţa de apel a apreciat că din întregul probator administrat în cauză reclamanta nu a dovedit că este în măsură să respecte obligaţiile asumate, respectiv să transmită pârâtei pachetul de 51% din capitalul social al SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin astfel încât hotărârea atacată este întemeiată.
La data de 28 iulie 2010 reclamanta A.V.A.S. Bucureşti a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel pe care a considerat-o nelegală, solicitând admiterea recursului , modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii acţiunii introductive aşa cum a fost formulată.
 Şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. arătând că cele două instanţe au aplicat greşit dispoziţiile legale în ceea ce priveşte efectele deciziei civile nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie care a ţinut loc de contract de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiat între A.V.A.S. şi N.G.M.B.H.I.E. Germania, învederând că nu sunt legale hotărârile ambelor instanţe care reţin în mod nelegal culpa A.V.A.S. în ceea ce priveşte executarea dispozitivului deciziei nr. 4065 din 14 iulie 2000 privind încheierea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, arătând că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 969 alin. (1) şi art. 970 alin. (2) C. civ., fiind aplicabile art. 31, art. 33 şi art. 36 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 450/1999 şi prin HG nr. 55/1998.
A mai învederat instanţei că A.V.A.S. a dovedit că este în măsură să-şi respecte obligaţia contractuală aşa cum rezultă din probatoriile administrate în cauză, respectiv corespondenţa comercială, şi demersurile prin care A.V.A.S. s-a declarat expres să-şi execute obligaţia din dispozitivul deciziei comerciale nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, pârâta refuzând acest lucru şi declanşând mai multe litigii.
Un alt motiv de nelegalitate a deciziei atacate, circumscris art. 304 pct. 9 C. proc. civ. constă în aceea că instanţele în mod nelegal au reţinut reaua-credinţă a A.V.A.S. în aplicarea dispoziţiei deciziei nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, precum şi fraudarea intereselor N.G.M.B.H.I.E. Germania, dovedindu-se că actele de cesiune au fost anulate, reclamanta deţinând şi în prezent 51% din acţiunile SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, fiind gata să-şi îndeplinească obligaţiile, dovedite fiind şi diligenţele A.V.A.S. în sensul convocării intimatei pentru negocierea clauzelor contractuale deoarece încheierea în formă scrisă a contractului de vânzare-cumpărare implică sine qua non acceptarea de către ambele părţi a clauzelor contractuale obligatorii impuse de legiSIaţia în vigoare, intimata condiţionând şi refuzând semnarea contractului, refuzând astfel să-şi îndeplinească obligaţia de a încheia contractul şi de a prelua bunul vândut, astfel că sunt îndeplinite condiţiile rezoluţiunii prevăzute de art. 1020-1021 C. civ.
În ceea ce priveşte cel de-al treilea motiv de recurs, pe care recurenta l-a încadrat tot în pct. 9 al art. 304, aceasta a susţinut că în mod greşit instanţa a obligat-o să plătească suma de 80.000 Euro cu titlul de cheltuieli de judecată, nefiind îndeplinite condiţiile art. 274 C. proc. civ. întrucât la dosarul de apel nu a fost depus un contract de asistenţă juridică, avocatul intimatei neavând mandat de reprezentare pentru dosarul 43870/3/2007 şi nici nu se poate reţine reaua sa credinţă sau comportarea neglijentă în cauza dedusă judecăţii.
Conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ. hotărârea atacată poate fi modificată când este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, acesta reglementând două ipoteze şi anume: când hotărârea recurată este lipsită de temei legal şi se referă la situaţiile în care considerentele hotărârii nu permit identificarea normelor juridice care susţin rezolvarea dată litigiului sau hotărârea este nemotivată în drept în cea de-a doua ipoteză, când hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, fiind vizate situaţiile în care instanţa evocă normele de drept substanţial incidente situaţiei de fapt, dar le încalcă ori le aplică greşit, ca o consecinţă a unei interpretări eronate a legii.
Din dezvoltarea motivelor de recurs se constată că nemulţumirea recurentei este determinată de interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte efectele deciziei civile nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie care a ţinut loc de contract de vânzare-cumpărare de acţiuni precum şi a art. 1020-1021 C. civ., dar şi a dispoziţiile art. 969 alin. (1), art. 970 alin. (2) C. civ. precum şi art. 31, art. 33 şi art. 36 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 450/1999, HG nr. 55/1998, raportarea fiind făcută şi la încălcarea dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 4065/2000 din 14 iulie 2000 Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, a constatat intervenită între părţi vânzarea-cumpărarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute de F.P.S. la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin şi a obligat-o pe pârâtă la încheierea în formă scrisă a contractului de vânzare-cumpărare sub sancţiunea daunelor cominatorii în caz de refuz.
Decizia a fost investită cu formulă executorie urmând a fi executată. Se constată de asemenea că prin acţiunea formulată reclamanta a solicitat să se dispună rezoluţiunea vânzării-cumpărării pachetului de 51% din acţiunile deţinute de A.V.A.S. la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, vânzare-cumpărare intervenită între A.V.A.S. în calitate de vânzătoare şi pârâtă în calitate de cumpărătoare prin Decizia civilă nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, din culpa pârâtei.
Rezoluţiunea contractului este o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior încheierii contractului.
Art. 1020 C. civ. prevede că în contractele sinalagmatice condiţia rezolutorie este înţeleasă întotdeauna, în caz când una dintre părţi nu îndeplineşte angajamentul său iar art. 1021 C. civ. reglementează necesitatea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti pentru rezoluţiunea contractului, legea recunoscând instanţei dreptul de a verifica şi aprecia cauzele rezoluţiunii.
O primă condiţie pentru admisibilitatea rezoluţiunii judiciare este existenţa unui contract încheiat în forma prevăzută de lege şi numai în cazul îndeplinirii acestei condiţii instanţa urmând să analizeze dacă una dintre părţi nu şi-a executat obligaţiile ce-i revin, neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia, debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pusă în întârziere în condiţiile prevăzute de lege.
Analizând îndeplinirea condiţiei existenţei unui contract de vânzare-cumpărare acţiuni, în forma prevăzută de lege între părţile în litigiu Curtea constată că între reclamantă şi pârâtă nu a fost încheiat în forma scrisă contractul de vânzare-cumpărare aşa cum a dispus instanţa judecătorească prin Decizia 4065/2000 din 14 iulie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, şi că executarea dispozitivului deciziei civile a fost zădărnicită în mod constant de către reclamantă care în permanenţă a căutat motive pentru a se sustrage de la această executare, dovedind că nu doreşte să transmită pârâtei pachetul de 51% de acţiuni al SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, astfel că reclamanta fiind cea care a manifestat rea credinţă la încheierea contractului în forma cerută de lege, nu poate cere rezoluţiunea contractului, nefiind îndeplinite condiţiile cerute de art. 1020 C. civ., dar nici condiţiile cerute de art. 969 C. civ. şi art. 970 C. civ. referitoare la suplinirea consimţământului A.V.A.S.
Art. 31 şi art. 33 din Normele Metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietăţii de Stat, ca şi art. 36 din Norma Metodologică de aplicare a OG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum au fost invocate de recurentă în dezvoltarea motivelor de recurs, nu privesc rezoluţiunea contractului, acestea reglementând negocierea şi modificarea contractului, astfel că acestea nu sunt incidente în cauză întrucât Decizia nr. 4065/2000 din 14 iulie 2007 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea pachetului de 51% din acţiunile deţinute de F.P.S. la SC C.R. Drobeta Turnu Severin, obligând F.P.S. la încheierea în formă scrisă a contractului de vânzare-cumpărare.
Recursul declarat pentru motivele analizate mai sus urmează a fi respins cu consecinţa menţinerii dispoziţiilor deciziei atacate pe fond.
Curtea constată însă că motivul invocat de recurentă în temeiul art. 274 C. proc. civ. este întemeiat, urmând a-l admite pentru următoarele considerente:
La fila 10 din dosarul de apel (43870/3/2007) există împuternicire avocaţială a avocatului A.M. pentru asistarea şi reprezentarea clientului N.G.M.B.H.I.E. Germania în dosarul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, nr. 15042/197/2008, împuternicire eliberată în baza contractului de asistenţă juridică nr. 236307 din 4 aprilie 2008.
La filele 77, 78 dosar apel intimata N.G.M.B.H.I.E. Germania a depus în copii xerox facturile reprezentând contravaloare contract de asistenţă juridică nr. 236307 din 4 aprilie 2008 tranşele I â€" IV în sumă totală de 80.000 Euro.
Analizând aceste înscrisuri Curtea constată că nu privesc dosarul 43870/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, dosar în care a fost soluţionat apelul în care a fost pronunţată hotărârea atacată prin recursul a cărei analiză este făcută prin motivele de faţă ci, privesc un alt dosar înregistrat cu nr. 15042/197/2008 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, dosar care nu are legătură cu prezenta cauză, împrejurare faţă de care Curtea constată că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea art. 274 C. proc. civ. şi în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va admite acest motiv urmând a modifica Decizia atacată în sensul respingerii cererii intimatei de obligare a apelantei la plata sumei de 80.000 Euro echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 299 din 12 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, pe care o modifică în parte, în sensul că respinge cererea intimatei de obligare a apelantei la plata sumei de 80.000 Euro în echivalentul în lei la cursul B.N.R., din ziua plăţii, reprezentând cheltuieli de judecată.
Menţine în rest dispoziţiile deciziei.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 20 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 262/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 377/2011. Comercial → |
|---|
