ICCJ. Decizia nr. 339/2011. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 339/2011
Dosar nr. 1842/108/2009
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că obiectul prezentului dosar este constatarea nulităţii Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor SC A.C. SRL din data de 23 aprilie 2009, reclamanţi fiind B.G. şi G.A. în contradictoriu cu parata SC A.C. SRL.
Prin sentinţa nr. 82/CC din 09 noiembrie 2009 Tribunalul Arad admite acţiunea şi constată nulitatea Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor SC A.C. SRL din data de 23 aprilie 2009.
În considerente, instanţa a constatat ca în speţă nu are aplicare directă art. 193, deoarece nu este vorba de o adunare legal constituită în data de 22 aprilie 2009 care însă să nu poată lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, în fapt prima adunare nefiind legal constituită. Dacă însă s-ar aprecia că din moment ce se poate recurge la o a doua convocare în cazul neîntrunirii majorităţii, acelaşi lucru s-ar putea face şi în cazul neîndeplinirii condiţiei de cvorum, este de observat ca textul legal presupune o noua convocare. Sub acest aspect nu poate fi apreciată ca şi o nouă convocare faptul că în cuprinsul primei convocări a fost indicată o a doua dată a şedinţei, art. 118 din Legea nr. 31/1990 nefiind aplicabil societăţii cu răspundere limitată, ci doar societăţilor pe acţiuni.
În ce priveşte concordanţa dintre ordinea de zi înscrisă în convocator şi deciziile luate s-a constatat ca hotărârea luată a depăşit cadrul ordinii de zi.
Prin Decizia nr. 131 din 28 iunie 2010 Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, admite apelul declarat de pârâta SC A.C. SRL, schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că admite în parte cererea reclamanţilor. Dispune anularea Hotărârii Adunării Generale a SC A.C. SRL din data de 23 aprilie 2009, cu privire la punctul 2 al ordinii de zi „Diverse" şi menţine, în rest, sentinţa apelată.
În considerente, instanţa de apel reţine că, nu se menţionează în hotărâre care ar fi motivul pentru care prima adunare convocată în mod legal nu a fost legal constituită şi s-a considerat ca hotărârea este lovită de nulitate întrucât prin acelaşi convocator s-a stabilit şi data, locul şi ora celei de a doua adunări generale în condiţiile în care în prima adunare nu au putut fi adoptate în mod valabil hotărâri.
Instanţa a apreciat greşit că dispoziţiile speciale ale art. 191-203 din Legea 31/1990, nu se completează cu dispoziţiile art. 118 din acelaşi act normativ, ci cu cele prevăzute de art. 65-74 din Legea 31/1990. Dar nu sunt incidente aceste dispoziţii legale asupra valabilităţii constituirii adunării generale, deoarece aceste texte de lege se referă la cu totul altceva decât la modalitatea de convocare a adunării generale.
Din punct de vedere al convocării, formalităţile au fost legal îndeplinite. Adunarea generală este legal constituită în cazul celei de-a doua date, indiferent de cererea adresată de reclamanţi, nesusţinută, de altfel, de vreun demers din care să rezulte că, practic, le-a fost negat accesul la documente.
Problema sferei de acoperire admisibilă a punctului „Diverse" de pe ordinea de zi, implică aprecierea că nu poate fi disimulată, sub această denumire o problemă importantă pentru societatea comercială, indiferent dacă discutarea ei era previzibilă sau nu la momentul convocării, sub sancţiunea nulităţii parţiale a hotărârii adunării generale, în ceea ce priveşte acele chestiuni care nu se aflau pe ordinea de zi.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs pârâta SC A.C. SRL care a invocat în drept : art. 304 pct. 1 C. proc. civ. susţinând că, în mod greşit instanţa de apel a admis doar în parte apelul declarat de societatea apelantă, menţinând hotărârea primei instanţe în ceea ce priveşte partea din procesul verbal de şedinţă referitoare la punctul „diverse" pe motiv ca în fapt, s-au adoptat masuri privind vânzarea de utilaje şi terenuri. Or, susţine instanţa de apel, „acest punct de pe ordinea de zi nu presupune luarea unor măsuri".
Se susţine că această abordare nu poate fi reţinută întrucât hotărârile luate nu aveau caracter particular în sensul luării unor masuri concrete, astfel, hotărârea de a înstrăina şi închiria bunurile societăţii s-a luat cu titlu de principiu, ca strategie de marketing a societăţii, dat fiind faptul că aceasta traversa o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, ori o asemenea hotărâre, fără arătarea expresă a elementelor vânzării ori închirierii nu putea sta la baza unui act notarial translativ de proprietate.
Înalta Curte, analizând Decizia atacată prin prisma motivului de recurs invocat, va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 1 C. proc. civ. acest motiv de recurs are în vedere situaţiile în care, la instanţa a cărei hotărâre se atacă, nu au fost respectate dispoziţiile legale privind compunerea completului de judecată sau constituirea instanţei, în sensul că la judecată nu a participat numărul de judecători prevăzut de lege sau în completul de judecată a participat un judecător incompatibil, ori care a fost recuzat.
Verificând aceste aspecte, se constată că în cauza de faţă completul care a soluţionat pricina a fost legal constituit. De altfel, recurenta nici nu indică în ce anume constă neregularitatea compunerii instanţei, argumentele prezentate în cuprinsul recursului neputând fi încadrate în acest temei de drept.
Deşi în finalul recursului recurenta apreciază că Decizia atacată este în parte nelegală nu indică temeiul de drept şi nu explică în mod concret care este dispoziţia legală încălcată ori greşit aplicată de către instanţa de apel.
Pentru aceste considerente, conform art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul declarat de pârâta SC A.C. SRL Nădab împotriva deciziei nr. 131 din 28 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC A.C. SRL Nădab împotriva deciziei nr. 131 din 28 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 ianuarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1328/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 165/2011. Comercial → |
---|