ICCJ. Decizia nr. 453/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 453/2011
Dosar nr. 4138/2/2009
Şedinţa publică din 2 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de întoarcere a executării, înregistrată sub nr. 4138/2 din 6 mai 2009, reclamanta S.I.F. MOLDOVA SA a solicitat instanţei obligarea pârâtei A.V.A.S. la restituirea sumei de 819.630 lei, contravaloarea în lei a unui bilet la ordin în valoare de 300.000 dolari SUA emis de SC A. SA la data de 13 iunie 1996, sumă executată silit, în mod nelegal, prin poprire asupra contului societăţii deschis la Banca Transilvania, sucursala Bacău, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea formulată la data de 27 mai 2009, pârâta A.V.A.S. a invocat excepţia prematurităţii, cu motivarea că Ordinul de poprire nr. 1427 din 1 iunie 2006, contestat de reclamantă pe cale separată, nu a fost desfiinţat irevocabil pentru a atrage incidenţa dispoziţiilor art. 4041-4043 C. proc. civ., şi excepţia inadmisibilităţii, în baza art. 82 alin. (2) din OUG nr. 51/1998, potrivit căruia debitorii au dreptul la întoarcerea executării doar în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile.
Pe fond, pârâta a susţinut neîndeplinirea cerinţelor art. 4041 - 4043 C. proc. civ. în condiţiile în care nu s-a obţinut desfiinţarea a însăşi executării silite.
Prin sentinţa comercială nr. 116 din 22 septembrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu.
A respins excepţia prematurităţii şi inadmisibilităţii invocate de pârâtă.
A admis cererea formulată de reclamanta S.I.F. MOLDOVA SA, în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S. şi a dispus întoarcerea executării silite prin obligarea pârâtei la plata sumei de 819.630 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că este competentă material, art. 45 din OUG nr. 51/1998 nefăcând distincţie cu privire la obiectul cererilor ce intră sub incidenţa acestuia.
A constatat că pârâta a emis Ordinul nr. 1427 din 1 iunie 2006, privind înfiinţarea popririi asupra sumelor existente în conturile reclamantei deschise la Banca Transilvania SA, sucursala Bacău, comunicat terţului poprit prin adresa nr. 15467 din 2 iunie 2006, în baza biletului la ordin în valoare de 300.000 dolari SUA emis de SC A. SA la data de 13 iunie 1996 şi avalizat de autorul reclamantei.
Judecătoria Bacău a admis opoziţia cambială promovată de reclamantă şi a dispus anularea actelor de executare efectuate în baza acestui bilet la ordin, pronunţând sentinţa civilă nr. 462 din 22 ianuarie 2007, în dosarul nr. 17784/2006, rămasă irevocabilă, prin Decizia nr. 1 din 4 noiembrie 2008 a Tribunalului Bacău, constatându-se lipsa calităţii A.V.A.S. de posesor legitim al biletului la ordin, menţiunea girului nefiind înscrisă pe bilet sau pe un adaos al acestuia.
În consecinţă, s-a reţinut că această hotărâre înlătură efectele tuturor actelor de executare emise în baza acestui bilet la ordin, deci, şi a Ordinului de poprire nr. 1427/2006, nefiind necesară existenţa unei hotărâri de desfiinţare şi a acestuia, atrăgând incidenţa dispoziţiilor art. 4041, art. 4042 C. proc. civ. şi a art. 82 alin. (2) din OUG nr. 51/1998.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs intimata susţinând nelegalitatea hotărârii în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate şi respingerea acţiunii formulate împotriva A.V.A.S., în principal, ca prematur introdusă sau inadmisibilă şi pe fond, ca neîntemeiată.
A arătat că cererea este prematur introdusă, raportat la art. 4041 - 4043 C. proc. civ., deoarece reclamanta nu a făcut dovada că deţine o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care să demonstreze că actul de executare silită, reprezentat de Ordinul de poprire nr. 1427 din 1 iunie 2006, emis de A.V.A.S. a fost desfiinţat sau că executarea silită însăşi a fost desfiinţată, sentinţa invocată neîndeplinind aceste condiţii.
Instanţa de fond a ignorat prevederile art. 82 alin. (2) din OUG nr. 51/1998, potrivit cărora executarea silită începută de A.V.A.S. prin executorii proprii sau prin intermediul executorilor judecătoreşti continuă şi pe parcursul soluţionării contestaţiilor formulate de debitori, aceştia având dreptul întoarcerii executării numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile - ceea ce nu există în cauză, executarea fiind efectuată cu respectarea condiţiilor de legalitate.
Astfel, prin sentinţa comercială nr. 462 din 22 ianuarie 2007, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1 din 4 noiembrie 2008, nu s-a dispus anularea actului de executare reprezentat de Ordinul de poprire nr. 1427 din 1 iunie 2006, în baza căruia s-a executat debitul ci dosarul a avut ca obiect contestarea actului de executare silită al A.V.A.S. reprezentat de adresa nr. 1012 din 6 aprilie 2006 şi de comunicarea titlurilor executorii, conform dispoziţiilor art. 41 din OUG nr. 51/1998.
În cauza respectivă, nu a fost contestată executarea silită însăşi, instanţa dispunând numai asupra anulării formelor de executare silită iniţiale.
Analizând recursul se găseşte nefondat.
În ceea ce priveşte excepţiile prematurităţii şi inadmisibilităţii, acestea sunt de fapt apărări de fond şi sunt neîntemeiate.
Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, existenţa sentinţei civile nr. 462 din 22 ianuarie 2007 a Judecătoriei Bacău, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1 din 4 noiembrie 2008 a Tribunalului Bacău, prin care s-a admis opoziţia la executare formulată de S.I.F. MOLDOVA SA şi s-au anulat actele de executare efectuate în baza biletului la ordin în valoare de 300.000 dolari SUA emis la 13 iunie 1996 de către SC A. SA în favoarea B.C. SA, împotriva opozantei, pe motiv că A.V.A.S. nu are calitatea de posesor legitim al biletului la ordin, faţă de dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi art. 106 raportat la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, dă dreptul în temeiul art. 4041 - 4042 C. proc. civ. şi art. 82 din OUG nr. 51/1998, la întoarcerea executării efectuată în baza Ordinului de poprire nr. 1427/2006.
Aceasta deoarece, este lipsit de relevanţă că nu s-a desfiinţat expres printr-o hotărâre şi acest act de executare, dispoziţiile legale precitate făcând referire fie la desfiinţarea titlului, fie la desfiinţarea executării însăşi, or, faţă de considerentele hotărârii şi a faptului că poprirea s-a înfiinţat chiar în cursul judecării cauzei ce a făcut obiectul acestei hotărâri, în baza aceluiaşi bilet la ordin, soluţia este corectă.
Aşa fiind, recursul este nefondat şi va fi respins, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta A.V.A.S. Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr. 116 din 22 septembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 450/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 456/2011. Comercial → |
|---|
