ICCJ. Decizia nr. 458/2011. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 458/2011
Dosar nr. 7987/1/2010
Şedinţa publică din 2 februarie 2011
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 4 octombrie 2010, astfel cum a fost completată prin cererea înregistrată la data de 15 noiembrie 2010, contestatoarea SC F.I. SRL a solicitat anularea deciziei nr. 2801, pronunţată de această instanţă la data de 16 septembrie 2010, în dosarul nr. 5225/99/2008, invocând în drept dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) C. proc. civ.
În motivarea acestei cereri, contestatoarea a arătat, în esenţă, că Decizia contestată, pronunţată în recurs, a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă, prin menţinerea soluţiei de respingere a excepţiei de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti, invocată în faţa primei instanţe, în apel şi în recurs, urmare a interpretării greşite a prevederilor contractului comercial nr. 1326 din 27 septembrie 2004, care cuprinde în Capitolul 7, art. 7.5, o clauză compromisorie şi a art. 3433 alin. (1) C. proc. civ., nesocotindu-se faptul că, în cauză, nu se regăsesc situaţiile prevăzute de art. 3434 alin. (2) lit. a) C. proc. civ., cum greşit s-a reţinut.
În vederea soluţionării contestaţiei în anulare s-a ataşat dosarul nr. 5225/99/2008, în care s-a pronunţat Decizia contestată, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC F.I. SRL împotriva deciziei Secţiei comerciale a Curţii de Apel Iaşi nr. 86 din 15 octombrie 2009.
Este de observat că motivul invocat de contestatoare, prevăzut de art. 317 alin. (1) pct.2 C. proc. civ., referitor la încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă a fost invocat, în apel, urmare a respingerii excepţiei de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti de către Tribunalul Iaşi, şi reiterat în recurs, fiind respins, ca nefondat, în considerarea art. 3434 alin. (2) lit. a) C. proc. civ., faţă de împrejurarea că pârâta şi-a formulat apărările în fond, fără nicio rezervă întemeiată pe convenţia arbitrală.
Conform alin. (1) al art. 317 C. proc. civ., pentru admisibilitatea contestaţiei în anulare de drept comun, se cere, pe lângă condiţia ca hotărârea atacată să fie irevocabilă în sensul art. 377 alin. (2) C. proc. civ., şi condiţia ca motivele contestaţiei să nu fi putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
Cum motivul prezentei contestaţii în anulare a fost invocat în faţa instanţei de recurs, care, analizându-l, l-a respins ca nefondat, se constată că, raportată la sus-arătata condiţie, contestaţia în anulare nu este admisibilă, pentru că se opune puterea de lucru judecat a hotărârii astfel pronunţate – legiuitorul neurmărind prin această cale extraordinară de atac, de retractare, să deschidă părţilor posibilitatea recursului la recurs.
Nici ipoteza prevăzută de alin. (2) al art. 317 C. proc. civ. nu-şi găseşte incidenţa în speţă, întrucât instanţa de recurs a luat în examinare şi a analizat, din perspectiva cerinţelor art. 304 pct. 3 C. proc. civ., excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti, raportându-se la actele şi lucrările dosarului, fără ca soluţionarea menţionatei excepţii să implice „verificări de fapt", în afara dosarului, incompatibile cu structura recursului, în sensul precitatelor dispoziţii legale, iar principiul puterii lucrului judecat se opune, şi în această ipoteză, reexaminării, pe calea contestaţiei în anulare, a unui motiv invocat în recurs şi respins, după cercetarea în fond, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului.
Aşa fiind, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei acestei instanţe nr. 2801, pronunţată la data de 16 septembrie 2010, în dosarul nr. 5225/99/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC F.I. SRL Iaşi împotriva deciziei nr. 2801 din 16 septembrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul nr. 5225/99/2008.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 456/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 461/2011. Comercial → |
---|