ICCJ. Decizia nr. 534/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 534/2011
Dosar nr. 7529/86/2008
Şedinţa publică din 8 februarie 2011
Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, la data de 25 ianuarie 2008 cu nr. 461/86/2008, reclamanţii H.J. şi H.M. au chemat în judecată pe pârâta SC C.S. SRL Iaslovăţ prin care a solicitat obligarea pârâtei la ridicarea necondiţionată a construcţiilor edificate în mod abuziv pe terenul reclamanţilor sau să li se permită să ridice ei aceste construcţii pe cheltuiala acesteia şi să procedeze, de îndată la redirijarea apei pluviale, prin modificarea pantei de scurgere a platformei, să le plătească suma de 19200 Euro până la zi şi în continuare câte 1200/lună până la eliberarea terenului, reprezentând beneficiul nerealizat ca urmare a nefolosirii terenului, teren ocupat abuziv de pârâtă, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa 535 din 21 aprilie 2008 a Tribunalului Suceava, a fost disjunsă cererea de ridicare a construcţiilor şi obligare la efectuarea lucrărilor necesare pentru redirijarea apelor pluviale, formulată de reclamanţi şi a fost anulată ca insuficient timbrată cererea de obligare a pârâtei la plata daunelor în sumă de 19200 Euro până la zi şi în continuare câte 1200 Euro/lună până la eliberarea terenului.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii.
Prin Decizia nr. 102 din 15 septembrie 2008 Curtea de Apel Suceava, a admis apelul reclamanţilor, a desfiinţat sentinţa tribunalului, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Suceava sub nr. 7529/86/2008.
Prin sentinţa nr. 2271 din 14 decembrie 2009, Tribunalul Suceava a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtă, a admis, în parte, acţiunea reclamanţilor, a obligat pârâta să ridice construcţiile constând în alee pavată cu dale şi platformă pentru scurgerea apelor pluviale de pe suprafaţa de 362 mp teren situat în municipiul Suceava, proprietate stat, proprietate particulară, alee betonată, identic cu parcela 2430/3 din C.F. 1742 com. cadastrală Burdujeni şi a respins cererea privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor civile.
S-a reţinut că, în raport de dispoziţiile sentinţei civile nr. 2133 din 24 mai 2007 a Judecătoriei Suceava şi de conţinutul raportului de expertiză întocmit la dosar, capătul de cerere, din acţiunea reclamanţilor având ca obiect - ridicarea construcţiilor - apare ca întemeiat,. aleea betonată şi platforma pentru scurgerea apelor pluviale fiind de natură a-i tulbura liniştita posesie a suprafeţei de teren proprietatea reclamanţilor.
Prima instanţă a apreciat că, cererea reclamanţilor privind obligarea societăţii pârâte la plata sumei de 19.200 Euro şi pe viitor câte 1200 Euro/lună) până la eliberarea terenului, este nefondată, reţinând - în motivare - că reclamanţii nu au făcut dovada eliberării autorizaţiei pentru edificarea celor 8 garaje, aşa încât, cerinţele pentru antrenarea răspunderii civile delictuale în privinţa pârâtei nu sunt îndeplinite.
Cu privire la cuantificarea şi acordarea cheltuielilor de judecată, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ.
Împotriva acestei sentinţe au promovat apel reclamanţii şi au arătat că prima instanţă a dat o interpretare eronată a probelor administrate în cauză şi o aplicare greşită a normelor legale care guvernează răspunderea civilă delictuală, sens în care, au arătat că, la dosar au produs probe are au evidenţiat: obţinerea certificatului de urbanism pentru edificarea celor 8 garaje, refuzul administraţiei locale privind eliberarea autorizaţiei pentru edificarea garajelor motivat de existenţa litigiului cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, ofertarea închirierii garajelor, cuantumul chiriei ce urma să fie perceput, astfel încât, prin îndeplinirea şi a celorlalte cerinţe ale răspunderii civile delictuale, cererea formulată - de reclamanţi - în cest sens apare ca întemeiată.
Prin Decizia nr. 49 din 27 mai 2010 Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondat apelul reclamanţilor.
S-a reţinut că există din partea societăţii pârâte o încălcare a dreptului de proprietate al reclamanţilor apelanţi în sensul dispoziţiile art. 480 C. civ. asupra terenului identificat în raportul de expertiza tehnică-judiciară întocmit la dosar de expert M.C.M. (fila 68 dosar fond) respectiv ocuparea terenului prin edificarea unei construcţii de către societatea pârâtă.
Fapta proprie a societăţii pârâte de a încălca dreptul de proprietate al reclamanţilor apelanţi, implică, obligarea la repararea prejudiciului sub condiţia îndeplinirii cumulative a cerinţelor prevăzute de art. 998 C. civ., însă, în cauză nu sunt îndeplinite aceste condiţii, din probele administrate la dosar nu rezultă întinderea prejudiciului.
În consecinţă, conchide instanţa de apel în considerentele deciziei atacate, imposibilitatea edificării de către reclamanţi a celor 8 garaje în vederea închirierii lor viitoare, datorată refuzului de eliberare a autorizaţiei de construcţie de către administraţia locală pentru considerentele exprimate în adresa nr. 382/2008 (fila 22 dosar Tribunal) nu sunt elemente care să reflecte certitudinea prejudiciului.
Împotriva deciziei reclamanţii au declarat recurs criticând soluţia dată în apel sub aspectul netemeiniciei în ceea ce priveşte răspunderea civilă delictuală, respectiv caracterul cert al prejudiciului ce impune repararea pagubelor sub forma despăgubirilor. Invocă ca temei de drept art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
La termenul de astăzi apărătorul a preciza că motivul de nelegalitate este art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Analizând cererea de recurs în raport de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motive de nelegalitate invocate de recurent se constată că argumentele folosite în dezvoltarea motivului de recurs nu pot fi încadrate acestora şi nici unui alt motiv de nelegalitate din cele reglementate în cuprinsul art. 304 C. proc. civ.
Cum aspectele sesizate vizează aspecte ce ţin de stabilirea situaţiei de fapt şi de aprecierea dată probelor ce reprezintă atributul instanţelor anterioare, ele nu pot face obiectul controlului judiciar în această fază procesuală în care atribuţiile instanţei de recurs sunt limitate strict doar la motivele de nelegalitate.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte făcând aplicarea art. 3021 lit. c) C. proc. civ., va constata nulitatea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanţii H.J. şi H.M. împotriva deciziei nr. 49 din 27 mai 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, conform art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 530/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 536/2011. Comercial → |
|---|
