ICCJ. Decizia nr. 514/2011. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 514/2011
Dosar nr. 6085/1/2009
Şedinţa publică de la 3 februarie 201.
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Dolj, secţia comercială, prin sentinţa nr. 11 din 21 februarie 2008 a respins acţiunea reclamantei T.C., prin care a solicitat să se dispună nulitatea absolută a Hotărârii AGA nr. 1 din 14 noiembrie 2006 a pârâtei.
Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 163 din 3 iunie 2008 a admis apelul reclamantei, a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 384 din 10 februarie 2009 a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC F.A. SRL Craiova, împotriva deciziei nr. 163 din 3 iunie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Împotriva menţionatei decizii, pârâta SC F.A. SRL Craiova, a formulat contestaţie în anulare, în temeiul art. 318 C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatoarea a susţinut, după o prezentare a situaţiei de fapt, că instanţa a fost în eroare atunci când a apreciat că prin hotărârea AGA din 14 noiembrie 2006 s-a hotărât retragerea reclamantei din societate, fără să se aibă în vedere că din cuprinsul hotărârii, din ordinea de zi, că acest aspect nu a fost discutat, ci s-a luat act de hotărârea Consiliului de Administraţie prin care s-a constatat retragerea acesteia din societate.
Intimata C.T. prin întâmpinarea formulată, depusă la dosar, a solicitat respingerea contestaţiei în anulare.
Contestaţia în anulare este nefondată.
Potrivit art. 318 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale, sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
În sensul textului citat mai sus greşeală materială, înseamnă greşeală de fapt şi nu de judecată, de aprecierea probelor ori de interpretare a dispoziţiilor legale.
Art.318 C. proc. civ., urmăreşte cu alte cuvinte, neregularităţile evidente privind actele de procedură şi nu cele referitoare la problemele de fond, întrucât pe această cale legală nu a urmărit să deschidă părţilor calea recursului la recurs, sub motivul că s-a stabilit greşit situaţia de fapt.
Analizând critica prin care se susţine că instanţa de recurs ar fi comis o greşeală materială întrucât nu a interpretat corect cuprinsul hotărârii AGA cu privire la retragerea reclamantei din societate, Înalta Curte constată că aceasta nu se referă la o greşeală materială, în raport de dispoziţiile citate, petenta solicitând în realitate o reexaminare a fondului, o reapreciere a probelor.
Or, instanţa de recurs a examinat actele aflate la dosar faţă de susţinerile părţilor şi a făcut o apreciere corectă a probelor administrate în cauză, în raport de situaţia de fapt, aşa încât nu poate fi vorba de o greşeală materială în sensul legii, întrucât nu se referă la neregularităţi evidente care privesc actele de procedură.
Contestatoarea, în realitate, a pus în discuţie probleme de fond legate de probele administrate şi de starea de fapt la care se referă litigiul.
În consecinţă, întrucât motivele invocate nu se încadrează în dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., contestaţia în anulare va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC F.A. SRL Craiova împotriva deciziei nr. 384 din 10 februarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 3 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 512/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 515/2011. Comercial → |
---|