ICCJ. Decizia nr. 604/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 604/2011
Dosar nr. 2319/114/2007
Şedinţa publică de la 10 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC C.A.V.V. SA Bucureşti, a constatat că între reclamantă şi pârâta SC L. SA Pogoanele a intervenit vânzarea şi respectiv cumpărarea imobilului situat în Rm.Sărat, judeţul Buzău, cu următorii vecini: la nord N.A.; la est N.A. şi P.D.; la sud S.D. şi S. şi la vest aleea acces bloc şi domeniu public, format din teren, curţi construcţii în suprafaţă de 970 mp, construcţia C6 şi C7, aşa cum au fost descrise în planul de situaţie anexat la antecontractul de vânzare-cumpărare, urmând ca sentinţa să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, aşa cum rezultă din sentinţa civilă 189 din 24 mai 2007.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că la data de 20 aprilie 2007 între reclamantă şi pârâtă a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 209 de către Biroul Notarilor Publici V.V. şi V.R.C., prin care pârâta se obliga să vândă până la data de 30 mai 2006 suprafaţa de 970 mp împreună cu construcţiile C6 şi C7 situate în Rm.Sărat, judeţul Buzău, că reclamanta a plătit preţul de 20.000 lei conform promisiunii de vânzare, pârâta declarând că nu mai are nicio pretenţie faţă de cumpărătoare şi cu toate acestea pârâta a refuzat să-şi onoreze obligaţia de a se prezenta în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, motiv pentru care a considerat că cererea reclamantei este întemeiată.
Împotriva sentinţei instanţei de fond pârâta a declarat apel, care a fost admis de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 221 din 5 noiembrie 2007 conform căreia a fost schimbată în tot sentinţa şi pe fond respinsă acţiunea.
Curtea, analizând sentinţa pronunţată de instanţa de fond a reţinut că promisiunea de vânzare-cumpărare este lovită de nulitate deoarece prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului nr. 2618 din 3 mai 2006 s-a constatat dizolvată de drept societatea vânzătoare ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 237 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, societatea intrând în lichidare, iar potrivit art. 233 din Legea nr. 31/1990, din momentul dizolvării administratorii nu mai pot întocmi noi operaţiuni, actul de vânzare-cumpărare încheiat între părţi fiind lovit de nulitate.
La data de 13 decembrie 2007 reclamanta SC C.A.V.V. SA Bucureşti a formulat recurs împotriva deciziei instanţei de apel pe care l-a întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii cererii introductive.
A arătat în recursul său că antecontractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la 20 aprilie 2006 iar încheierea de dizolvare a societăţii are nr. 6218 din 30 mai 2006, astfel că atât hotărârea AGA cât şi antecontractul de vânzare-cumpărare au dată anterioară datei la care s-a dispus dizolvarea societăţii şi de la care hotărârea este opozabilă părţilor.
Urmare închiderii procedurii insolvenţei debitoarei şi radierii acesteia din Registrul Comerţului, Înalta Curte va lua în examinare excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei, reţinând următoarele:
Prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 stabilesc că societăţile comerciale cu sediul în România sunt învestite cu personalitate juridică, iar unul dintre efectele personalităţii juridice este dreptul societăţii de a sta în justiţie ca reclamantă sau pârâtă, drept care subzistă până la radierea societăţii din registrul comerţului, acesta fiind în realitate şi momentul încetării existenţei sale ca persoană juridică.
Din sentinţa nr. 87 din 21 ianuarie 2010 a Tribunalului Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, aflată la fila 36 din dosarul de recurs rezultă că împotriva pârâtei SC L. SA Pogoanele - prin lichidator avocat R.E. a fost dispusă închiderea procedurii insolvenţei şi radierea acesteia din Registrul Comerţului, fiind descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri şi responsabilităţi şi în temeiul art. 135 din Legea nr. 85/2006 a fost dispusă notificarea sentinţei debitorului, creditorilor D.G.F.P. şi O.R.C. Buzău pentru efectuarea menţiunii de radiere şi publicarea în Buletinul Procedurilor de insolvenţă.
În speţa de faţă, se constată că debitoarea a fost radiată din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Buzău, ca urmare a dispunerii închiderii procedurii insolvenţei de către Tribunalul Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa mai sus menţionată, rămasă definitivă şi irevocabilă (filele 36-37 dosar recurs), lipsindu-i astfel capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii în plan procesual, motiv pentru care Înalta Curte, în raport de prevederile art. 41 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă, urmând a respinge recursul ca fiind formulat împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei SC L. SA Pogoanele - prin lichidator avocat R.E.
Respinge recursul declarat de reclamanta SC C.A.V.V. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 221 din 5 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi contencios administrativ, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 10 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 531/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 605/2011. Comercial → |
|---|
