Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 900/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 900/
Ședința publică din 25.06.2009
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Marian
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 366/02.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Arad nr-, în contradictoriu cu debitoarea SC SRL prin lichidator A și administrator, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, Curtea invocă din oficiu excepția tardivității recursului și, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 366/02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC SRL A, și radierea debitorului din registrul comerțului, în temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței a fost descărcat lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități, în temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței, în temeiul art. 4 al. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și ținând seama de limita maximă a onorariului stabilită de către practicienii în insolvență din raza teritorială a Tribunalului Arad, s-a dispus plata din fondul de lichidare către SC a sumei de 96,8 lei reprezentând cheltuieli de procedură avansate de acesta și a sumei de 3.500 lei reprezentând onorariu pe durata derulării procedurii.
Totodată, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad, pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a constatat că la data de 02.03.2009 lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC SRL a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului și neavansării de către creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare, că procedura concursuală a fost deschisă prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de sentința nr. 1091 din data de 29.09.2008, că s-a întocmit tabelul creanțelor și s-a depus procesul de inventariere din care rezultă că în averea debitorului nu au fost identificate bunuri, că nici un creditor nu și-a exprimat intenția de a avansa sume de bani pentru continuarea procedurii deși s-a acordat termen pentru a lua cunoștință de propunerea de închidere a procedurii, astfel că în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței va dispune încheierea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea A, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate în sensul dispunerii către lichidatorul judiciar a continuării procedurii de lichidare judiciară a SC SRL, formularea acțiunii în atragerea răspunderii materiale a fostului administrator, conform art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicată.
În motivare se arată că potrivit art. 2 din Legea 85/2006 scopul legii conform art.2 este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, scop care cere o serie de măsuri și diligențe în sarcina lichidatorului judiciar care nu poate propune închiderea procedurii decât dacă din evidențele contabile rezultă că nu sunt bunuri în inventar și dacă cu certitudine se constată că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată starea de insolvență a societății.
Potrivit art.5 din Legea 85/2006 "Organele care aplică proceduri sunt: instanțele judecătorești, judecătorul sindic, administratorul și lichidatorul.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni."
Potrivit art.4 din Legea nr. 85/2006 "în lipsa disponibilităților în contul. Debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul sindic."
De asemenea, se arată că trebuia analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea de creanțe, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea promovării art. 138 din lege.
Recurenta mai arată că nu poate fi acceptată o soluție de închidere a unei proceduri de faliment cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajungându-se la imposibilitatea realizării scopului declarat al legii, enunțat în mod imperativ în art.2 al Legii 85/2006.
Faptul că nu s-au primit actele societății nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri și că nimănui nu-i incumbă responsabilitatea pentru ajungerea societății în faliment. Nu s-au făcut cercetări la OCPI, privind eventuale bunuri imobile înscrise în cartea funciară, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare, la bănci, pentru eventuale conturi bancare.
Având în vedere că potrivit doctrinei în materie, răspunderea administratorului pentru ajungerea societății comerciale în insolvență este cea reglementată de dispozițiile referitoare la mandat, iar mandatul este cuprins în actul constitutiv al societății, este fără îndoială că se impune ca lichidatorul judiciar, în considerarea retribuției primite pentru activitatea depusă, are datoria de a întocmi și depune un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și de a cere atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori pentru lipsa lor de diligență în conducerea activității societății, aspecte care rezultă în mod evident din Raportul întocmit de către lichidatorul judiciar și, în consecință atragerea răspunderii, având eficiență doar înainte de închiderea procedurii, întocmirea raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență a societății fiind o cerință imperativă a legii și nu una facultativă.
Creditoarea recurentă arată că în ședința publică din 14.11.2008 a solicitat ca lichidatorul să promoveze o acțiune în atragerea răspunderii membrilor conducerii, solicitare întemeiată pe prevederile art. 5 din Legea nr 85/2006, dar care nu a fost dusă la îndeplinire.
Se mai arată că în derularea procedurii de lichidare judiciară nu a fost desemnat administratorul special de către adunarea generală a asociaților care să poată primi raportul final și situațiile financiare finale ale procedurii. documente care trebuiau să fie comunicate creditorilor, judecătorul sindic având obligația convocării în mod legal a adunării creditorilor în termen de 30 de zile de la afișarea raportului final, pentru a da posibilitatea acestora de a formula obiecții la acest raport, neîndeplinirea acestei obligații fiind un motiv de casare a hotărârii de închidere a procedurii.
În drept invocă dispozițiile art. 2, 5, 131 138 din Legea 85/2006, art. 304 pct.9 și art. 3041.proc.civ.
Cercetând excepția de tardivitate a recursului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.8 alin.2 din Legea nr. 85/2006, calea de atac împotriva hotărârii primei instanțe în procedura insolvenței este recursul al cărui termen de 10 zile curge de la comunicarea hotărârii.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că sentința comercială nr. 366/02.03.2009 a fost comunicată recurentei la data de 16.03.2009, iar recursul a fost declarat la data de 30.03.2009. Termenul de recurs fiind un termen legal imperativ-onerativ nerespectarea lui atrage sancțiuni ferme. Astfel, neexercitarea recursului în termenul prevăzut de lege, atrage decăderea, conform prevederilor art. 103 alin.1 din Codul d e procedură civilă, determinând pierderea dreptului nevalorificat în termenul prevăzut de lege.
Constatând că recurenta a depășit termenul pentru declararea recursului, Curtea de Apel urmează a respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de creditoarea a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 366/02.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Arad nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Dr. Dr.
GREFIER
RED./MM/10.07.2009
TEHNORED. /10.07.2009
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL ARAD
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Magdalena Mălescu, Marian
