Pretenţii. Decizia nr. 545/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 545/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 3264/271/2008***
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 545/R/CA/2013
Ședința publică de la 09 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. R. P.
Judecător N. C. T.
Judecător D. S.
Grefier C. A. H.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a Deciziei nr. 159/R/. Tribunalul Bihor introdusă de revizuenții O. A. G., și O. A.-C., ambii cu dom. procesual ales în Oradea, .. 9, . în contradictoriu cu intimata C. DE A., cu sediul în Oradea, .. 3, jud. Bihor, în cauza având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
Se constată că dezbaterea cererii de revizuire a avut loc la data de 02 decembrie 2013, când revizuenții, prin avocat, au formulat concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 9 decembrie 2013.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
Prin decizia nr.159 din 9 aprilie 2012, Tribunalul Bihor a admis ca fondat recursul introdus de recurenta . SA, cu sediul în Oradea, .. 3, județul Bihor, în contradictoriu cu intimații O. A. G. și O. A. C., ambii cu domiciliul procesual ales în Oradea, Parcul T., nr.2, ., împotriva sentinței civile nr. 8134 din 07.07.2011 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a modificat-o în sensul că a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamanților și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții O. A. G. și O. A. C. în contradictoriu cu pârâta . SA, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
Verificând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, a constatat că Judecătoria Oradea a soluționat în mod eronat această excepție prin raportare la obiectul dedus judecății. Astfel, Tribunalul Bihor a reținut că obiectul cauzei îl reprezintă solicitarea reclamanților intimați de obligare a pârâtei la repararea prejudiciului suferit ca urmare a nerealizării obligației contractuale de a finaliza lucrările la apartamentul achiziționat de la un antecesor care avea calitate de contractant cu antecesorul pârâtei recurente. Ori, obligațiile de finalizare a lucrărilor la apartamentul în discuție s-au născut în virtutea contractului încheiat între OJCVL Oradea - antecesoarea pârâtei și B. Emeric așa cum rezultă din contractul de construire aflat la fila 88 dosar fond, reclamanții intimați nefiind părți în acest contract.
Susținerile intimaților conform cărora în calitate de succesor cu titlu particular au preluat dreptul de creanță pe care antecesorul său îl are asupra pârâtei nu au fost reținute ca fiind întemeiate întrucât prin contractul de vânzare cumpărare autentificat în temeiul căreia reclamații intimați au achiziționat apartamentul în discuție de la numita E. D. care la rândul ei l-a achiziționat de la contractantul contractului de construire nu se face nici o referire la transmiterea acestui drept de creanță, cumpărătorul cu ocazia negocierii prețului bunului achiziționat a avut în vedere starea în care s-a aflat apartamentul în momentul realizării acordului de voință, cumpărătorii achitând prețul apartamentului prin raportare la stadiul fizic al bunului, fără vreo referire la subiectul care a realizat îmbunătățirea respectiv finisarea apartamentului. Nu se poate vorbi despre îmbogățire fără justă cauză pe seama antecesoarei pârâtei care ar avea un avantaj material ca urmare a neîndeplinirii obligației asumate respectiv, de a preda apartamentul finisat, întrucât partea contractantă a contractului de construire care a generat această obligație are calitate procesuală activă de a promova o acțiune împotriva părții care nu și-a îndeplinit obligația asumată.
Față de aceste considerente instanța de recurs a admis ca fondată excepția lipsei calității procesuale active și, pe cale de consecință, a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală, în speță neexistând o identitate între titularul acțiunii și titularul dreptului subiectiv ce urmează a fi valorificat prin intermediul acțiunii, fiind de prisos examinarea celorlalte excepții de fond invocate de către pârâta recurentă.
Văzând această stare de fapt și în drept dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 din C. pr. civilă, Tribunalul Bihor a admis ca fondat recursul formulat și a modificat sentința atacată în sensul respingerii acțiunii ca fiind formulate de o persoană lipsită de calitate procesuală, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs din partea recurentei.
Împotriva acestei hotărâri au formulat cerere de revizuire intimații O. A. G. și O. A. C., solicitând instanței admiterea cererii.
În motivarea căii extraordinare de atac, revizuenții au arătat că susțin cererea de revizuire așa cum aceasta a fost formulată în baza dispozițiilor art. 322 pct. 7 Codul de procedură civilă, Decizia nr. 159/R/. Tribunalul Bihor în dos._, fiind potrivnică următoarelor hotărâri pronunțate de Tribunalul Bihor și Judecătoria Oradea, și anume: Decizia nr. 156/R/. dos. 4503/R/. Bihor; Decizia nr. 460/R/2009, pronunțată în dos._ al Tribunalului Bihor; Decizia nr. 64/R/. dos. nr._/271/2007 al Tribunalului Bihor; Decizia 45/R/. dos._ al Tribunalului Bihor; Decizia nr. 240/2012 pronunțată de Tribunalul Bihor în dos._ al Tribunalului Bihor; Decizia 128/R/2012 pronunțată în dos. nr._ * al Tribunalului Bihor; Decizia 171/R/. dos. nr._/271/2007* al Tribunalului Bihor; Decizia 429/R/. dos. nr._/271/2007** al Tribunalului Bihor; Decizia 38/R/. dos. nr._ * al Tribunalului Bihor.
Arată revizuenții că există o practică neunitară și contradictorie, ceea ce generează insecuritate juridică și adâncește neîncrederea în justiție.
În drept au fost invocate prevederile art. 322 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.
Prin Decizia nr. 55/R/., pronunțată de Tribunalul Bihor, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bihor, ridicată de revizuentă, fiind declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Oradea.
La data de 10.04.2013, în cadrul dosarului înregistrat pe rolul Curții de Apel Oradea, revizuenții au depus la dosar înscrisul intitulat „Completare cerere revizuire”, prin care au arătat că în cauză sunt incidente și prevederile art. 322 pct.2 din Codul de procedură civilă, deoarece instanța investită cu soluționarea recursului formulat de C. DE APA ORADEA s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut. Astfel, arată revizuenții, în cuprinsul deciziei pronunțate de Tribunalul Bihor se retine că obiectul cererii deduse judecații îl reprezintă solicitarea reclamanților de obligare a pârâtei la repararea prejudiciului suferit ca urmare a nerealizării obligației contractuale de a finaliza lucrările la apartamentul achiziționat de la un antecesor care avea calitate de contractant cu antecesorul pârâtei recurente, ori obiectul cererii de chemare în judecată este altul, anume obligarea pârâtei la plata sumei de 51.200 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de finisare a apartamentului nr.41, deoarece ei sunt cei care au efectuat lucrările de amenajare/finalizare a apartamentului, nu repararea prejudiciului suferit, ci obligarea la plata contravalorii lucrărilor efectuate.
Prin Decizia nr. 156/R/. Tribunalul Bihor în dos._, având același obiect, instanța investită cu soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reținut în considerente "calitatea procesuală a reclamantului se desprinde din însăși solicitarea acestuia de a i se plăti anumite despăgubiri ca urmare a amenajării, respectiv finisării apartamentului. Prin urmare, persoana care a realizat acele cheltuieli, respectiv îmbunătățiri ale apartamentului, are calitate procesuală de a solicita repararea acelor prejudicii", dar în ceea ce privește capătul de cerere s-a reținut că au solicitat altceva, în condițiile în care obiectul dedus judecății este identic cu cel al reclamantului din dos._ . Capătul de cerere viza obligarea la plata lucrărilor de finisare executate de revizuienți, nu de antecesorii lor, deoarece la data pronunțării Sentinței civile nr.2703/C/2004 și a Deciziei civile nr.88/A/2005 a Curții de Apel A. I., erau proprietarii imobilului, cei care au efectuat lucrările de finisare, drept cei îndreptățiți a solicita obligarea la plata lucrărilor de finisare efectuate în locul pârâtei recurente, care avea obligația de a preda locuințele contractate cu proces verbal de recepție, așa cum rezultă din contractul de construire.
Prin urmare, conform acestor hotărâri, . SA trebuia să-și execute obligația de predare a apartamentelor în cauză în termen de 100 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Ori cui să se predea aceste apartamente, dacă nu proprietarului de la momentul respectiv, care pentru a putea locui în acele apartamente au fost nevoiți să finalizeze ei înșiși, pe cheltuiala lor aceste lucrări. Ori, la data la care a fost dată hotărârea în cauză, erau proprietarii apartamentului. C. de A. Oradea nu și-a îndeplinit obligația stabilită prin titlul executoriu( dovada stând zecile de procese existente pe rolul instanțelor din Oradea) astfel încât au executat pe propria cheltuială, toate lucrările ce trebuiau executate de către pârâtă, care dacă ar fi să urmăm logica recurentei ar ajunge să se îmbogățească fără just temei, ceea ce este inadmisibil.
Astfel în privința lipsei calității procesuale active a revizuienților, aceasta, fie că se analizează din perspectiva instituției subrogației personale cu titlu particular, fie că trebuie analizată la modul simplist și logic că revizuienții sunt cei care au efectuat toate aceste cheltuieli, așa cum de altfel, s-a pronunțat întreaga Judecătorie Oradea și Tribunalul Bihor, apare ca nefondată.
1). Admisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct.2. Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, este o consecință a nesocotirii principiului disponibilității, care nu îngăduie instanței să depășească obiectul acțiunii sau al celorlalte cereri accesorii ori incidentale, dar nici nu-i permite să omită de a se pronunța asupra unui capăt de acțiune, garanția aplicării principiului disponibilității fiind dată de respectarea de către judecători a obligației de a hotărî numai asupra obiectului cererii deduse judecății, reclamantul fiind cel care stabilește limitele judecății prin fixarea cadrului procesual, atât sub aspectul obiectului cât și al părților între care se derulează litigiul.
În contextul dat se poate aprecia că instanța de recurs a depășit cadrul procesual și că a încălcat principiul disponibilității, atâta vreme cât nu a hotărât numai asupra obiectului litigiului ivit între părțile indicate de reclamanți prin acțiunea introductivă ci s-a pronunțat asupra ceva ce nu s-a cerut. Motivele examinate nu privesc obiectul acțiunii, respectiv pretențiile concrete formulate de reclamanți din perspectiva interpretării clauzelor contractuale și a prevederilor legale, iar soluția din recurs este diferită de soluțiile acelorași instanțe care s-au pronunțat asupra unor acelorași cereri identice, astfel că instanța nu a dat ceea ce s-a cerut ci s-a pronunțat asupra unui lucru care nu a fost cerut. "Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă, revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, ori a acordat mai mult decât s-a cerut (ultra petita), sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut (minus petita)."
Motivul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct.2 Cod procedură civilă este aplicație a principiului inadmisibilității, sancționând minus petita pronunțată de judecător, într-adevăr instanța are dreptul de-a califica corect un act de procedură, dar nu are dreptul de-a modifica obiectul cererii, solicitările făcute de titularul unei cereri, pretențiile fiind concret formulate în acțiunea principală, ori, prin decizia supusă revizuirii, instanța modificând solicitările revizuienților, a admis recursul formulat de C. de A. Oradea, pronunțând o hotărâre nefavorabilă.
Pe de altă parte, textul art.322 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, vizează inadvertențele dintre obiectul pricinii supuse judecății și ceea ce instanța a hotărât.
Admisibilitatea cererii de revizuire întemeiata pe dispozițiile art.322 pct.7, prezenta cerere întrunește condițiile de admisibilitate stabilite de legiuitor la art. 322 pct.7 Cod procedură civilă, respectiv dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs....".
Existenta hotărârilor potrivnice, în una și aceeași pricină.
După cum se poate observa, același Tribunal Bihor în 9 soluții date în recurs, respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, pe când în cazul revizuienților admite această excepție. În toate sentințele pronunțate de Judecătoria Oradea aceste excepții au fost respinse, motiv pentru care consideră că hotărârile potrivnice sunt date atât de instanțe de același grad, cât și de instanțe diferite.
Acelei persoane.
Toate acțiunile au fost introduse de către locatarii și membrii aceleiași asociații, cea care în numele tuturor locatarilor au formulat acțiune împotriva Companiei de A. Oradea, și anume Asociația de cooperare pentru urmărirea și supravegherea lucrărilor de construcție a blocului de locuințe proprietate personală din Oradea, ..1 constituită în acest scop, demers în urma căruia s-a pronunțat Decizia nr.88/A/2005 a Curții de Apel A. I. și decizia 1766/2006, pronunțata de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care intimata a fost obligată să predea toate apartamentele contractante cu proces verbal de recepție către membrii asociației.
Aceeași calitate.
Toți locatarii blocului situat în Oradea, ..1, au formulat acțiune în pretenții împotriva aceleiași . SA, pricina dusă judecații fiind aceeași în toate cazurile, calitatea persoanele fiind aceeași, locatari ca și reclamanții, . SA în calitate de pârâtă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 322 pct.2 și pct. 7 din Codul de procedura civilă.
Prin Decizia nr. 286/C/2013-R din data de 25.04.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Oradea, această instanță a respins cererea de revizuire fundamentată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.proc.civ., formulată de contestatorii O. A. G. și O. A. C. în contradictoriu cu intimata C. de A..
Totodată, Curtea de Apel a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire fundamentată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ. în favoarea Tribunalului Bihor.
La termenul de judecată din data de 02.12.2013 Tribunalul a invocat din oficiu excepția tardivității formulării cererii de revizuire fundamentată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ. de la 1865, excepție care a fost pusă în discuția părților prezente.
Analizând cererea de revizuire prin prisma excepției tardivității formulării acesteia, invocată din oficiu, tribunalul constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 159/R/. pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._ *, a fost admis ca fondat recursul introdus de recurenta S.C. C. DE A. S.A. în contradictoriu cu intimații O. A. G. și O. A. C., împotriva Sentinței civile nr. 8134/07.07.2011 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a modificat-o în sensul că a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamanților și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții O. A. G. și O. A. C. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. DE A. ORADEA S.A.
Hotărârea pronunțată de Tribunalul Bihor în soluționarea cererii de recurs, fiind irevocabilă, era susceptibilă doar de exercitarea căilor extraordinare de atac a revizuirii, respectiv a contestației în anulare.
Conform prevederilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C.proc.civ. de la 1865, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1) de la […] pronunțare, atunci când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului.
Tribunalul reține că revizuenții O. A. G. și O. A. C. au formulat o cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 159/R/. pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr._ *, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.proc.civ. de la 1865, cerere care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 03.05.2012. În cuprinsul respectivei cereri de revizuire, revizuenții nu au făcut referire la motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C.proc.civ. de la 1865, singurele considerente susținute de aceștia vizând incidența dispozițiilor art. 322 pct. 7 din același act normativ, aspect care a și determinat declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire, astfel fundamentată, în favoarea Curții de Apel Oradea.
Ulterior, pe rolul Curții de Apel Oradea, revizuenții au depus la data de 10.04.2013 înscrisul intitulat „Completare cerere revizuire”, în care au făcut referire la incidența prevederilor art. 322 pct. 2 C.proc.civ. de la 1865 cu privire la Decizia nr. 159/R/. pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._ *
Tribunalul apreciază că invocarea motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C.proc.civ. de la 1865 trebuie să se raporteze, conform dispozițiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 din același act normativ, la data pronunțării deciziei din recurs, respectiv 09.04.2012, în interval de o lună de la această dată putând fi formulată și motivată o eventuală cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ. de la 1865.
În speță, dat fiind faptul că hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 09.04.2012, termenul de o lună în care partea interesată putea formula cerere de revizuire împotriva hotărârii a început să curgă de la această dată.
Conform prevederilor art. 101 alin. (1) C.proc.civ. de la 1865,termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua în care a început și nici ziua când s-a sfârșit termenul.
În speță, termenul de o lună stabilit de lege s-a împlinit la data de 10.05.2012. D. fiind faptul că revizuenții au depus cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ. la data de 10.04.2013, după un an de la data pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere, Tribunalul constată că aceasta este tardivă, fiind depusă și motivată după împlinirea termenului statuat de lege.
Pentru aceste considerente Tribunalul va admite excepția tardivității cererii de revizuire și va respinge cererea de revizuire ca fiind tardivă.
Având în vedere faptul că intimata nu a solicitat instanței obligarea revizuenților, care au căzut în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității formulării cererii de revizuire, invocată din oficiu de instanță.
Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenții O. A. G. și O. A.-C., ambii cu dom. procesual ales în Oradea, .. 9, . în contradictoriu cu intimata S.C. C. DE A. ORADEA S.A., cu sediul în Oradea, .. 3, jud. Bihor, împotriva Deciziei civile nr. 159/R/. Tribunalul Bihor în dosar nr._ *.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09.12.2013.
Președinte, A. R. P. | Judecător, N. C. T. | Judecător, D. S. |
Grefier, C. A. H. |
Red.Jud. P.A.R./2ex/07.01.2014
Red. Jud. dec. Tribunalul Bihor O. C./T. A./B. D.
Tehnored. C.H.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 199/2013. Tribunalul BIHOR | Pretenţii. Decizia nr. 433/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
