Pretenţii. Decizia nr. 488/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 488/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 401/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 488/2013
Ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. V.
Judecător L. D.
Judecător T. I. H.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind recursul declarat de recurent pârât . împotriva sentinței nr. 3748/08.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații reclamanți M. A., și M. I., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurent pârât . avocat D. B., lipsind intimații Reclamanți - M. A. și - M. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței întâmpinare formulată de intimații reclamanți M. A., și M. I.
Avocat D. B.,pentru recurentă,depune la dosar împuternicire de reprezentare juridică,ordin de plată nr._/02.08.2013 în sumă de 253 lei și timbru judiciar de 3,3 lei,care se anulează la dosar prin care face dovada satisfacerii taxei judiciare de timbru aferentă recursului și arată că nu solicită termen în vederea observării întâmpinării.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Avocat D. B. pentru recurentă,solicită admiterea recursului,modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii,comisionul de administrare nu l-a constituit art 5 lit a din convenția de credit, ci actul adițional care nu a fost contestat de către reclamanți, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față deliberând asupra recursului constată următoarele,
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la 08.01.2013 sub nr._ /2032, reclamanții M. A. și M. I. au chemat in judecată pe pârâta ., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâta la restituirea sumei de 1750,63 CHF sau echivalentul în lei (4210,41 CHF -2459,78 CHF ) ,sumă reactualizată în raport de rata inflației și dobânda legală ,reprezentând debit parțial nerestituit, respectiv c/val. comision de risc / comision de administrare, achitat de reclamanți în baza unei clauze abusive astfel cum s-a constatat prin sentința nr. 8512/01.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 624/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
In motivarea acțiunii reclamantii au arătat ca la data de 13.07.2007 au încheiat cu pârâta conventia de credit nr._/13.07.2007 prin care au împrumutat suma de 63.000 CHF pe o perioada de 108 luni, iar pe parcursul derularii acestui contract s-au retinut din contul acestora mai multe sume de bani cu titlu de comisioane pe care nu le datora.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 04.04.2012, a solicitat atât constatarea nulității absolute a clauzelor abuzive inclusiv a clauzei privind comisionul de risc cât și restituirea parțială a sumelor încasate de pârâtă reprezentând comision de risc ,suma de 2440,42 CHF.
Prin sentința nr. 8512/01.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 624/2012 pronunțată de Tribunalul D., s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția prescripției dreptului de a cere restituirea sumelor încasate achitate în baza clauzelor considerate ca fiind nelegale, s-a admis acțiunea formulată de reclamanți și s-a constatat nulitatea clauzelor prevăzute de art.3 lit.d și art.5 lit.a din condițiile speciale ale conventiei de credit nr._/13.07.2007 ,precum și art. 8 .1 lit.c și d și art.10 .2 din condițiile generale ale aceleași convenții ,cu obligarea pârâtei către reclamanți la restituirea sumei de 2440,42 CHF sau echivalentul în lei de la data introducerii acțiunii ,respectiv suma de 8883,13 lei și la plata sumei de 1200 lei cheltuieli de judecată .
S-a solicitat pârâtei punere în executare a titlului executoriu ,iar din data de 12.06.2012, pârâta a restituit numai debitul parțial, suma de 2459,78 CHF așa cum rezultă din extrasul de cont nr.6/12.06.2012 .
În conformitate cu dispoz.art.720 indice 1 C. a invitat parata la conciliere pentru data de 04.01.2013 în vederea soluționării litigiului prin conciliere directă pentru restituirea sumei de 1750 ,63 CHF (diferență între 4210,41 CHf reprezentând debit recunoscut de V. încă din 12 iunie 2012 conform extrasului de cont atașat și suma ce a fost achitată efectiv de 2459 ,78 CHF.
Prin adresa nr. 1035/21.12.2012 emisă de pârâta V., ca răspuns la convocarea în vederea la concilierii, a făcut o ofertă de restituire a sumei de 1000 CHF în loc de 1750,63 CHF ,ofertă neacceptată ,în condițiile în care pârâta nu justifică legal refuzul de a restitui în totoalitate comiosionul d erisc încasat în baza unei caluze abuzive a căre nulitate s-a constat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Având în vedere că pârâta refuză nejustificat și abuziv restituirea diferenței de 1750,63 CHF, se solicită obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1750,63 CHF sau echivalentul în lei (4210,41 CHF -2459,78 CHF ) ,sumă reactualizată în raport de rata inflației și dobânda legală .
În drept, acțiunea s-a întemeait pe dispoz.art.6, 7 alin.2 ,art.10 alin. 1 și 12 din C. și art. 14 din leg.nr.193 /2000 raportat la art. 1,2,4 și 13 din leg.193 /2000 ,art.948 alin.4 și art.966 Cod civil.
În susținerea acțiunii s-a depus: sentința nr. 8512/01.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ rămasă definitivă și irevocabilă, decizia nr. 624/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, copie extras de cont nr.6 /12.06.2012, conventie de credit nr._/13.07.2007, adrese nr.1035/21.12.2012, nr.6/04.01.2013, plan de rambursare.
Prin intâmpinarea formulata la data de 22.02.2013, pârâta a invocat, excepția prescripției dreptului de a cere restituirea sumelor încasate drept comision de risc, pe fond a solicitat respingerea acțiunii ,ca neintemeiată.
Reclamanții au precizat că nu mai solicită plata dobânzii legale și nici reactualizarea în raport cu rata inflației a sumei de 1750,63 CHF (echivalentul în lei )datorată de pârâtă .
Analizand cu prioritate exceptia prescripției dreptului de a cere restituirea sumelor incasate cu titlu de comision de risc, instanța reține că, în conformitate cu dispozitiile art. 1 din Decretul 167/1958, „dreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege”.
Art. 7 alin.1 din acelasi act normativ prevede ca prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
Or, în speță, dreptul reclamanților de a solicita restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de risc se naște doar dacă și din momentul în care se va constata nulitatea clauzei care prevede acest comision. Or, în speță, instanța constata ca prin sentinta civila nr.8512/01.06.2012 pronuntata de Judecatoria C. in dosarul nr._ , ramasa irevocabila prin respingerea recursului conform deciziei nr.624/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. in acelasi dosar, s-a constatat nulitatea clauzei prev.de art.5 lit.a din conventia de credit nr._/13.07.2007 privind comisionul de risc.
Pe cale de consecință, nu se poate pune problema prescripției acestui drept câtă vreme termenul general de prescripție a inceput sa curga de la data rămânerii irevocabile a sentintei civile anterior menționate ( 29.10.2012) iar cererea a fost promovata de catre reclamanti la data de 08.01.2013
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge ca neintemeiata excepția invocata de parata
Prin sentința nr. 3748//08 martie 2013 pronunțată în dosar nr._ Judecătoria C. a respins excepția prescriptiei dreptului de a solicita restituirea sumelor incasate sub titlul de comision de risc/administrare și a admis acțiunea astfel cum a fost precizată având ca obiect – pretenții formulată de reclamanții M. A. și M. I., în contradictoriu cu pârâta ., și a obligat pârâta să restituie reclamanților suma de 1750,63 CHF încasată sub titlul de comision de risc/administrare in baza art.5 lit.a din condițiile speciale ale convenției de credit nr._/13.07.2007.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut în fapt reclamantii au dedus judecatii un litigiu izvorât din conventia de credit nr._/13.07.2007 prin care au imprumutat de la parata in calitate de imprumutator suma de 63.000 CHF pe o perioada de 108 luni.
Prin sentinta civila nr.8512/01.06.2012 pronuntata de Judecatoria C. in dosarul nr._ , ramasa irevocabila prin respingerea recursului conform deciziei nr.624/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. in acelasi dosar, instanta a constatat intre altele nulitatea clauzei prev.de art.5 lit.a din conventia de credit anterior menționata – conditii speciale- privind comisionul de risc, si, pe cale de consecință a obligat parata la plata catre reclamanti a sumei de 2440,42 CHF sau echivalentul in lei la data introducerii actiunii, respective 8883,13 lei perceputa cu acest titlu.
Prin cererea introductivă, reclamantii au solicitat obligarea paratei la plata catre acestia a sumei de 1750,63 CHF susținând că suma percepută de catre parata cu titlu de comision de risc in perioada 13.07._12 este in cuantum de 4210,42 CHF, astfel incat este justificata cererea privind restituirea diferenței de 1750,63 CHF.
In aparare, parata . a susținut ca suma achitata de catre reclamanti cu titlu de comision de risc in baza clauzei constatate ca fiind abuziva, prev.de art.5 lit.a din conventie, este mult mai mica, suma de 4210,42 CHF fiind achitata atat cu titlu comision de risc cat si cu titlu de comision de administrare. Or, in conditiile in care reclamanții nu au solicitat comisionul de administrare in cadrul dosarului nr._, a mai aratat parata, banca nu are obligatia de a restitui suma de 1750,63 CHF achitata cu acest titlu.
Instanța va respinge ca nefondate susținerile paratei pentru motivele ce vor fi expuse in cele ce urmeaza
Astfel, atat din conventia de credit nr._/13.07.2007 cat și din planul de rambursare credit (fila 48) nu reiese existenta unei clauze care sa prevada perceperea unui comision de administrare. Însă, urmare a convocarii la conciliere, parata, prin adresa nr.6/04.01.2013 (filele 18,19 ), si-a exprimat punctul de vedere in sensul ca, raporturile contractuale intre parti se desfasoara in concordanta cu modificarile aduse printr-un act aditional.
Punctul de vedere exprimat nu corespunde realitatii, afirmatia paratei potrivit careia reclamantii nu ar fi uzat de dreptul de a notifica Banca in conformitate cu disp.art.II alin.2 din Legea nr.288/2010 este contrazisă de declaratia de refuz inregistrata sub nr.5494/17.09.2010, astfel incat nu pot fi considerate acceptate tacit efectele actelor aditionale.
Ca atare, instanța apreciaza ca retinerea sumei de 1750,63 CHF de catre parata achitata de reclamanti nu are baza legala, astfel incat in conformitate cu disp.art.992 C.civ.1864 aplicabile in cauza, va admite actiunea astfel cum a fost precizata, urmand sa oblige parata la restituirea catre reclamanți a acestei sume.
Împotriva sentinței nr. 3748/2013 a declarat recurs pârâta ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate, arată că recent ICCJ prin decizia 753/17.02.2011 a statuat că în sfera de aplicare a art. 304 pct.9 Cod procedură civilă "este inclusă și interpretarea clauzelor contractuale constituite ca probe în dosar, deoarece art. 969 din Codul civil le califică drept "legea părților", iar hotărârea dată cu încălcarea acestora reprezintă un motiv de desființare a acesteia.
Suma de 1750,63 CHF reprezintă suma achitată de reclamanți cu titlu de comision de administrare și nu comision de risc.
Temeiul în baza căruia a fost încasat comisionul de administrare nu l-a constituit art.5 lit a din convenția de credit,ci actul adițional la convenția de credit,care nu a fost contestat,astfel că este un act legal și perfect valabil.
Prin sentință instanța de fond a dispus anularea clauzei prev.de art 5 lit a din convenția de credit și restituirea comisionului de risc,dar nu s-a pronunțat asupra valabilității actului adițional și restituirii comisionului de administrare.
Reclamanții au solicitat restituirea comisionului de administrare,fără a solicita în principal anularea temeiului în baza căruia a fost încasat acest comision,fapt care nu este cu putință.
Instanța de fond își motivează soluția pe considerentul că acest act adițional a fost refuzat a fi semnat de către reclamanți.
Prin întâmpinarea depusă la termenul din 23 septembrie 2013, intimații reclamanți M. A. și M. I.,au solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate prin prisma motivelor de recurs formulate și având în vedere dispozițiile art.304 și 304 ind.1 c.p.civ,tribunalul apreciază că este nefundat.
Astfel,tribunalul constată că prin sentința nr.85/01.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr.624/29.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. ,s-a statuat cu putere de lucru judecat caracterul abuziv al cauzelor invocate de intimații reclamanți în cererea ce a făcut obiectul dosarului menționat anterior ,respectiv și cel al clauzei având ca obiect comisionul de risc ,fiind obligată recurenta pârâtă la plata sumei de 2440,42 CHF sau echivalentul în lei la data introducerii acțiunii ,respectiv 8883,13 lei către reclamanți.
Observând extrasul de cont existent la fila 22 dosar fond al Judecătoriei C. ,rezultă că din totalul sumei de 4210,41 lei încasată de recurentă cu titlu de comision de risc calculat până la data de 12.06.2012,reclamanților le-a fost restituită doar suma de 2459,78 lei reprezentând comision de risc ,rămânând astfel neachitată diferența de 1750,63 care a fost solicitată cu acest titlu de către reclamanți.
Susținerile recurentei, în sensul că temeiul legal al perceperii sumei de 1750,63 cu titlu de comision încasat de la reclamanți îl reprezintă actul adițional la convenția de credit,se înlătură ,întrucât pentru modificarea contractului de credit era necesară o acceptare expresă ,respectiv semnarea actului de către reclamanți conform art.948 pct.2 c.civ. Ori în cauză, reclamanții nu și-au dat consimțământul la încheierea actului adițional ,ci dimpotrivă și-au exprimat refuzul expres de semnare a actului adițional și de percepere a comisionului de risc sau inserarea comisionului de administrare redenumire a comisionului de risc,potrivit declarațiilor de refuz înregistrate la sucursala pârâtei din C. sub nr.5494/17.09.2010,4025/06.07.2010 și 6450/18.1.2010,motiv pentru care tribunalul consideră că în mod corect prima instanță a reținut faptul că încasarea de pârâtă a sumei de 1750,63 CHF care a fost achitată de reclamanți cu titlu de comision nu are temei legal,iar aceștia din urmă fiind îndreptățiți să solicite restituirea tuturor prestațiilor efectuate în baza convenției de credit sancționată cu nulitatea absolută a clauzei având ca obiect comisionul de risc,inclusiv și a sumei arătată mai sus.
Față de considerentele expuse mai sus,apreciind drept nefondate criticile recurentei ,în raport și de dispozițiile art.312 c.p.civ,tribunalul urmează să respingă prezentul recurs ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă . cu sediul în București ,., . 10, Sector 2, împotriva sentinței nr. 3748/08.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații reclamanți M. A., și M. I., ambii domiciliați în C., ., .,.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Președinte, V. V. | Judecător, L. D. | Judecător, T. I. H. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.L.D.
Tehn.red.A.F. 2 ex/18.10.2013
Red.jud.fond.M.O.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 10/2013. Tribunalul DOLJ | Radiere. Sentința nr. 25/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
