Contestaţie în anulare. Inadmisibilitate. Hotărâre rămasă definitivă prin neapelare

Jurisprudenţă şi speţe de drept comercial

Pârâta nemulţumită de hotărârea primei instanţe, pe motiv că nu a fost legal citată, avea deschisă calea de atac ordinară, respectiv apelul, pe care nu a exercitat-o, situaţie în care nu putea folosi direct contestaţia în anulare.

(Secţia comercială, decizia nr. 440/1995)

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti - secţia comercială, reclamanta S.C. “S.I.E.” - S.R.L. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta “N.I.” - S.R.L. Bucureşti, solicitând a se dispune obligarea pârâtei la 13.208 USD, rest de plată preţ mărfuri livrate, 11.634.392 lei, penalităţi de întârziere în decontare şi la cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 758/27.10.1994, Tribunalul Bucureşti - secţia comercială a admis acţiunea şi a obligat pârâta la sumele solicitate şi la

60.000 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că acţiunea a fost dovedită, iar pârâta, deşi pusă în întârziere, potrivit Legii nr. 76/1992, nu a contestat că datorează sumele pretinse.

Tribunalul Bucureşti - secţia comercială, prin decizia civilă nr. 450/24.05.1995, a admis contestaţia în anulare formulată de pârâtă, a desfiinţat sentinţa civilă şi a fixat termen pentru rejudecarea fondului cauzei, reţinând că soluţionarea cauzei s-a făcut cu lipsă de procedură cu pârâta.

împotriva deciziei a declarat apel reclamanta.

Curtea de Apel Bucureşti - secţia comercială a admis apelul, a schimbat decizia civilă, în sensul că a respins contestaţia pârâtei, ca inadmisibilă, şi a obligat-o pe aceasta la 270.325 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că împotriva sentinţei civile pârâta avea deschisă calea apelului, contestaţia în anulare fiind inadmisibilă, aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Deci, pârâta nemulţumită de hotărârea primei instanţe, pe motiv că nu a fost legal citată, avea deschisă calea de atac ordinară, respectiv apelul, pe care nu a exercitat-o, situaţie în care nu putea folosi direct calea extraordinară de atac - contestaţia în anulare.

Notă: Decizia de mai sus a Curţii de Apel Bucureşti a fost menţinută prin

decizia nr. 804/1996 a Curţii Supreme de Justiţie - secţia comercială.

← Contract de antrepriză. Reziliere. Culpa  Contract comercial. Forma. Comanda urmată de executare →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Contestaţie în anulare. Inadmisibilitate. Hotărâre rămasă definitivă prin neapelare