Declaraţie de creanţă depusă tardiv din motive neimputabile, dar anterior datei afişării şi definitivării tabelului preliminar.
| Comentarii |
|
Cerere de repunere în termenul de declarare a creanţei şi contestaţie creanţă formulată după întocmirea tabelului definitiv consolidat. Inadmisibilitate în condiţiile în care nu s-a contestat tabelul preliminar.
Legea nr.85/2006 prevede posibilitatea contestării creanţelor şi drepturilor de preferinţă în cazul creanţelor şi drepturilor de preferinţă trecute în tabelul preliminar, care cuprinde creanţe născute anterior deschiderii procedurii, conform art.73 şi în cazul creanţelor şi drepturilor de preferinţă trecute în tabelul suplimentar, care cuprinde creanţe născute între data deschiderii procedurii şi data intrării în faliment, conform art.107 coroborat cu 73.
Legiuitorul a pus la dispoziţia celor care justifică un interes calea unei contestaţii la înscrierea unei creanţe în tabelul definitiv, chiar în condiţiile în care aceştia nu au recurs la calea contestaţiei reglementate de art. 73 alin.2 din Legea nr. 85/2006, dar numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute în art. 75, anume în cazul descoperirii unui fals, unui dol, unei erori esenţiale sau în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare până atunci necunoscute.
În contextul în care nu a formulat contestaţie în temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2006 creditorul nu poate uza de calea contestaţiei prevăzute de art. 75 din Legea nr. 85/2006 pentru a invoca aspectele pe care putea să le invoce în cadrul contestaţiei la tabelul preliminar. Motivele depunerii declaraţiei de creanţă peste termenul stabilit, chiar obiective, pot fi invocate doar în cadrul contestaţiei la tabelul preliminar.
Prin sentinţa nr. 1581 din data de 13.11.2012, Tribunalul Dolj - Secţia a II-a Civilă a respins excepţia tardivităţii contestaţiei formulată de SCQCSRL. A admis contestaţia formulată de creditoarea-contestatoare SC F SA împotriva tabelului definitiv consolidat aflat la dosarul cauzei sub nr. 642/10.10.2011. A respins cererea de repunere în termenul de depunere a creanţelor formulată de GE. A respins cererea de înscriere la masa credală formulată de creditorii GE, SCEPNSRL şi SCLSRL.
Analizând contestaţia pe fond, Tribunalul a constatat că aceasta vizează creanţele deţinute de creditorii SCEPNSRL, SCLSRL si GE.
In ce priveşte creanţa deţinută de SCEPNSRL a constatat că aceasta creditoare apare pe lista furnizorilor debitoarei ( fila 12 din dosar), a fost notificata de administratorul judiciar si, aşa cum rezulta din confirmarea de primire de la fila 44 din prezentul dosar, a fost primita de aceasta societate la 03.09.2010.
Acest creditor a depus declaraţia de creanţă la data de 29 septembrie 2010 ca si creditoarea SCLSRL care a depus declaraţia de creanţă la data de 29.09.2010, iar GE a formulat cerere de admitere a creanţei la 30.09.2010 (potrivit confirmării de primire din dosarul de creanţe aceasta a primit notificarea trimisa de administratorul judiciar la
03.09.2012.).
Aşa cum rezulta din notificarea aflata la fila 79 din dosarul nr. 8759/63/2010, la data de 27.07.2010, administratorul judiciar a publicat notificarea în BPI nr. 5920/27.07.2010 si în Curierul Naţional din 19.07.2010.
Potrivit art. 61 alin.1 din Legea nr. 85/2006 în urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condiţiile art. 32 alin. (2), debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea menţiunii.
In conformitate cu prevederile art. 61 alin.3, notificarea se realizează conform prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Din redactarea textului art. 61 din Legea nr. 85/2006 rezultă că legiuitorul a consacrat o excepţie de la regula stabilită în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 potrivit căreia notificarea se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.
De altfel, în art. 7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, legiuitorul a prevăzut expres că, prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. 1, notificarea deschiderii procedurii se va realiza conform Codului de procedură civilă, iar pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Interpretând textele menţionate anterior reiese că administratorul judiciar are obligaţia notificării, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, a tuturor creditorilor cunoscuţi, notificarea efectuată prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă fiind valabilă doar pentru creditorii ce nu au putut fi identificaţi.
În speţă, administratorul judiciar a notificat potrivit art. 61 conform Codului de procedura civila creditorii din lista de furnizori, respectiv GE si SCE PNSRL, pentru celalalt creditor, SCLSRL, care nu a putut fi identificat în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), este valabila notificarea efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Tribunalul a constatat ca într-adevăr creditorii GE si SCEPNSRL au fost notificaţi după trecerea termenului stabilit pentru depunerea creanţelor, anume 2 septembrie 2010, nefiind trecuţi nici în tabelul preliminar, nici în cel definitiv si nici în tabelul consolidat întocmit după trecerea la faliment.
Abia la data de 19.10.2011 lichidatorul judiciar a rectificat tabelul definitiv consolidat si a trecut în tabel si creanţele celor trei creditori (filele 57-58 dosar 8759/63/2010/a3).
Însă, deşi creanţele celor trei creditori nu au fost trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar al creanţelor, aceştia nu au formulat contestaţii. Într-o astfel de contestaţie, creditorii aveau posibilitatea să-şi prezinte toate apărările legate de modalitatea de convocare pe care le-au prezentat în dosarul de faţă si tot atunci se putea solicita si repunerea în termenul de depunere a creanţelor.
In speţă, tabelul preliminar al creanţelor a fost depus la instanţă la data de 30.09.2010 (fila 59 dosar 8759/63/2010), a fost afişat la aceeaşi data, termenul stabilit pentru depunerea contestaţiilor fiind 14.10.2010.
Cei trei creditori nu au contestat tabelul în termenul prevăzut, deşi potrivit notificării trimise de administratorul judiciar cunoşteau termenul de soluţionare a contestaţiilor, si nu au solicitat repunerea în termenul de depunere a creanţelor, astfel ca acesta s-a definitivat.
Art. 76 din lege prevede sancţiuni pentru creditorul care nu si-a depus în termenul stabilit creanţa sa, si anume decăderea din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi de a dobândi calitatea de creditor îndreptăţit sa participe la procedură.
In consecinţă, în mod eronat lichidatorul judiciar a trecut creanţele celor trei creditori în tabelul definitiv consolidat al creanţelor.
Acest tabel se întocmeşte de lichidator prin preluarea creanţelor din tabelul definitiv si creanţelor din tabelul suplimentar, astfel cum a fost definitivat în urma soluţionării contestaţiilor, ori în speţă creanţele creditorilor GE, SCEPNSRL, şi SCLSRL nu apăreau în aceste tabele, ci au fost trecute direct în tabelul consolidat, deşi erau creanţe născute înainte de deschiderea procedurii.
In consecinţă, faţă de aceste considerente tribunalul a apreciat contestaţia formulată de creditoarea-contestatoare SCFSA ca fiind întemeiata si a admis-o si a respins cererea de înscriere la masa credală formulată de creditorii GE, SCEPNSRL, SCLSRL . A respins cererea de repunere în termenul de depunere a creanţelor formulată de GE.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs GE, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că a depus, la data de 29.09.2010, cerere de înscriere în tabelul preliminar a creanţei în cuantum de 50.000 lei, provenite din contractul de împrumut autentificat sub nr. 8091/08.10.2008 şi că în mod nejustificat cererea a fost respinsă cu motivarea că a fost tardiv depusă, cu încălcarea dispoziţiilor art. 73 şi 76 din Legea nr. 85/2006.
Recurenta a invocat greşita aplicare a legii şi reţinerea unei situaţii de fapt eronate de către instanţa de fond.
A precizat recurenta că fostul administrator judiciar, ASISPRL Craiova, a primit de la debitoare lista cu principalii creditori, în care figura la poziţia 16, că a fost notificată la data de
03.09.2010, ulterior termenului limită stabilit pentru depunerea creanţelor - 02.09.2010 şi că, urmare a acestei notificări, a depus la 29.09.2010 cererea de înscriere la masa credală, însă nu a fost înscrisă în tabelul preliminar, deşi termenul limită pentru verificarea creanţelor, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar a fost stabilit la 30.09.2010.
Totodată, recurenta a precizat că tardivitatea nu îi este imputabilă, întrucât a fost notificată cu încălcarea dispoziţiilor art. 62 lit. b din Legea nr. 85/2006 în sensul că termenul limită pentru înregistrarea cererii de creanţă este de maxim 45 de zile de la deschiderea procedurii.
În opinia recurentei instanţa de fond trebuia să analizeze derularea procedurii şi respectarea tuturor termenelor şi, numai după o asemenea analiză, să înlăture de pe tabelul creanţelor creanţa sa.
La data de 25.02.2013 intimata - creditoare SCFSA a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, invocând pasivitatea creditoarei GE care, deşi a primit notificarea la data de 03.09.2010, a înţeles să formuleze declaraţia de creanţă la 29.09.2010, tabelul preliminar fiind întocmit şi publicat în BPI nr. 7582/07.10.2010 şi ulterior nu a întreprins nici un demers pentru a fi înscrisă în tabelul de creanţe.
Recursul a fost apreciat ca fondat.
Legea nr.85/2006 prevede posibilitatea contestării creanţelor şi drepturilor de preferinţă în cazul creanţelor şi drepturilor de preferinţă trecute în tabelul preliminar, care cuprinde creanţe născute anterior deschiderii procedurii, conform art.73 şi în cazul creanţelor şi drepturilor de preferinţă trecute în tabelul suplimentar, care cuprinde creanţe născute între data deschiderii procedurii şi data intrării în faliment, conform art.107 coroborat cu 73.
Creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul/lichidatorul judiciar în tabelul definitiv şi tabelul definitiv consolidat nu pot fi contestate, aspect ce rezultă şi din semnificaţia atribuită de legiuitor în art.3 pct. 17 şi 19 noţiunilor de tabelul definitiv şi tabelul definitiv consolidat, anume tabele care cuprind creanţele împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor.
În afara cazurilor menţionate, legiuitorul a prevăzut posibilitatea contestării creanţelor şi drepturilor de preferinţă trecute în tabelul definitiv în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art.75.
Potrivit art. 75 alin 1 din Legea nr. 85/2006 după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 73 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.
Textul menţionat conferă oricărei persoane interesate posibilitatea de a face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor împotriva creanţelor şi drepturilor de preferinţă înscrise în tabelul preliminar de creanţe şi până la închiderea procedurii.
Astfel, legiuitorul a pus la dispoziţia celor care justifică un interes calea unei contestaţii la înscrierea unei creanţe în tabelul definitiv, chiar în condiţiile în care aceştia nu au recurs la calea contestaţiei reglementate de art. 73 alin.2 din Legea nr. 85/2006, dar numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute în art. 75, anume în cazul descoperirii unui fals, unui dol, unei erori esenţiale sau în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare până atunci necunoscute.
Redactarea textului impune ca o condiţie pentru a uza de calea contestaţiei prevăzute de art. 75 necunoaşterea existenţei cauzelor arătate care, dacă ar fi fost cunoscute la data judecării contestaţiilor la tabelul preliminar de creanţe, ar fi determinat o altă înscriere în tabelul definitiv de creanţe.
In speţă, creditoarea GE a solicitat, după întocmirea tabelului definitiv şi a tabelului definitiv consolidat, la 11.06.2012 repunerea în termenul de înscriere la masa credală şi menţinerea creanţei sale aşa cum aceasta a fost trecută la rectificarea tabelului definitiv consolidat.
Creditoarea GE nu a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanţelor împotriva averii debitoarei afişat la uşa tribunalului la data de 30.09.2010.
Deşi cunoştea sau trebuia să cunoască neînscrierea creanţei sale în tabelul preliminar (declaraţia de creanţă a fost depusă anterior afişării tabelului, la data de 29.09.2010, în urma notificării primite la 03.09.2010), creditoarea G E nu a formulat contestaţie la tabelul preliminar în temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2006.
In contextul în care nu a formulat contestaţie în temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2006, pe care evident avea posibilitatea să o formuleze până la termenul stabilit de judecătorul sindic pentru soluţionarea contestaţiilor la tabelul preliminar şi definitivarea acestuia -
14.10.2010, deci aproximativ 2 săptămâni de la data depunerii declaraţiei de creanţă, creditoarea GE nu poate uza de calea contestaţiei prevăzute de art. 75 din Legea nr. 85/2006 pentru a invoca aspectele pe care putea să le invoce în cadrul contestaţiei la tabelul preliminar.
Nici repunerea în termen solicitată de creditoare nu poate opera.
Potrivit art. 103 Cod procedură civilă neexercitarea căii de atac în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei, caz în care calea de atac va fi exercitată în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării cu arătarea motivelor împiedicării.
În cererea de repunere în termen creditoarea nu a invocat nici un motiv de împiedicare în formularea contestaţiei la tabelul preliminar, limitându-se doar la susţinerea că a primit notificarea pentru depunerea creanţei la o zi după ce termenul de depunere a creanţelor expirase.
Aspectele invocate de recurentă nu reprezintă împrejurări mai presus de voinţa acesteia, care au împiedicat-o să exercite calea de atac a contestaţiei la tabelul preliminar până la data de 14.10.2010.
Ca urmare, nefiind vorba de o împrejurare mai presus de voinţa creditoarei, cererea de repunere în termenul de contestaţie, în cadrul căreia putea invoca şi motivele depunerii declaraţiei de creanţă peste termenul stabilit, a fost corect respinsă de instanţa de fond, astfel încât este aplicabilă sancţiunea decăderii din dreptul de a exercita contestaţia.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 304 şi 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul declarat de creditoarea GE.
(Decizia nr. 219/06 martie 2013 - Secţia a II-a Civilă, rezumat judecător Lotus Gherghină)
| ← Insolvență. Acte frauduloase în accepţiunea art. 80 lit. b... | Insolvență. Administratorul/lichidatorul desemnat provizoriu... → |
|---|
