Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de o uniune sindicală.
| Comentarii |
|
Art.3 alin.1 pct.5, art.1 alin.1 pct.6 din Legea nr.85/2006, Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, procedura insolvenţei se aplică următoarelor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă: societăţi comerciale, societăţi cooperative, organizaţii cooperatiste, societăţi agricole, grupuri de interes economic, orice altă persoană juridică de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice, iar conform art. 3 alin. 1 pct. 5 din acelaşi act normativ, debitor în înţelesul legii este persoana fizică sau persoana juridică de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevăzute la art. 1 şi care este în stare de insolvenţă.
In condiţiile în care recurenta nu a făcut dovada că se încadrează printre entităţile juridice cărora li se aplică procedura insolvenţei, reglementate de art.1 din Legea nr. 85/2006, dispoziţii legale care leagă aplicarea procedurii insolvenţei de existenţa unei persoane juridice cu scop patrimonial, care desfăşoară activităţi economice în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice, judecătorul sindic a procedat corect la respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.
Prin sentinţa nr. 1120 din 1 iulie 2013, pronunţată de Tribunalul Dolj - Secţia a-II-a Civilă, în dosarul nr. 10926/63/2013, s-a respins cererea formulată de debitoarea UNIUNEA TERITORIALĂ A SINDICATELOR MIŞCARE COMERCIAL REGIONALĂ CF CRAIOVA (UTSMC - Regionala CF CRAIOVA), având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2006.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Debitoarea UTSMC - Regionala CF CRAIOVA este o persoană juridică de drept privat cu scop nelucrativ ce nu poate fi subiect al procedurii insolvenţei.
Raportat la art. 1 alin 1 pct. 6 din Legea insolvenţei, sindicatele nu intră în domeniul de reglementare a procedurii insolvenţei, ci numai unităţile comerciale înfiinţate de acestea, care au personalitate juridică proprie şi calitatea de comercianţi.
Potrivit art. 1 din Legea sindicatelor nr.54/2003 actualizată "Sindicatele, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele si convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora.”
Potrivit art. 18 din acelaşi act normativ, "Organizaţia sindicală dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special ţinut de judecătorie.”
În vederea realizării scopului propus, sindicatele pot, în temeiul art. 25 alin 1 lit. d, să înfiinţeze, printre altele, unităţi comerciale. Cu toate acestea, sindicatele sunt persoane juridice cu scop nepatrimonial, activităţile cu caracter economic fiind doar sursa de realizare a scopului prevăzut la art. 1 din lege.
S-a argumentat că într-un singur caz sindicatele ar putea intra în procedura Legii insolvenţei, în temeiul art.1 alin 1 pct. 6 din Legea nr.85/2006, şi anume, atunci când acestea, înfiinţând unităţi economice fără personalitate juridică distinctă, afectează activităţii respective un patrimoniu de afectaţiune şi doar în măsura în care, pentru obligaţiile comerciale respective, se ajunge la ipoteza stării de insolvenţă.
Întrucât în cauza nu s-a făcut o astfel de dovadă, instanţa a apreciat că reclamanta nu se încadrează în categoria de debitori care pot face obiectul procedurii generale de insolvenţă, astfel încât a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinţei a declarat apel debitoarea UTSMC - Regionala CF CRAIOVA, criticând-o ca netemeinică şi nelegală.
Recurenta a susţinut că este eronată interpretarea dată de instanţă, întrucât, aşa cum se precizează şi în motivarea instanţei de fond, potrivit art. 25 alin. 1 lit. d din Legea nr. 54/ 2003, sindicatele pot înfiinţa, printre altele, unităţi comerciale în vederea realizării scopului propus, acestea fiind sursa de realizare a scopului prevăzut de art. 1 din aceeaşi lege, respectiv de apărare a drepturilor, dar şi de promovare a intereselor economice ale membrilor.
Având în vedere că sindicatelor le este recunoscut dreptul de înfiinţare a unităţilor comerciale, în măsura în care acestea le şi înfiinţează, sindicatul dobândeşte calitatea de comerciant.
A precizat că, în calitatea sa de asociat unic al unei societăţi comerciale, conform obiectului de activitate, desfăşoară activitate comercială, potrivit Legii nr. 54/2003, în vederea realizării scopului sindicatelor, făcând fapte de comerţ şi având drept la dividende.
Recurenta a considerat neîntemeiată îngrădirea accesului la justiţie, prin îngrădirea dreptului de a cere deschiderea procedurii de insolvenţă în situaţia în care Sindicatul, în desfăşurarea scopului său, de apărare a drepturilor, dar şi de promovare a intereselor economice ale membrilor săi, a acumulat datorii la bugetul de stat, pe care nu le poate achita. A arătat că, în situaţia menţinerii hotărârii instanţei de fond, s-ar mări în mod nejustificat datoria la bugetul statului, crescând prejudiciul adus acestuia.
În situaţia excluderii UTSMC - Regionala CF CRAIOVA de la prevederile Legii insolvenţei care o obligă să-şi declare starea de insolvenţă în situaţia în care aceasta este vădită sau iminentă, a susţinut că este prejudiciat creditorul faţă de care creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.
A invocat dispoziţiile art. 5 alin. 3 NCPC, conform cărora instanţa este obligată să judece pricina în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanţele acesteia şi ţinând seama de principiile echităţii.
Examinând apelul formulat, prin prisma criticilor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Curtea a constatat că este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, procedura insolvenţei se aplică următoarelor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă: societăţi comerciale, societăţi cooperative, organizaţii cooperatiste, societăţi agricole, grupuri de interes economic, orice altă persoană juridică de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice, iar conform art. 3 alin. 1 pct. 5 din acelaşi act normativ, debitor în înţelesul legii este persoana fizică sau persoana juridică de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevăzute la art. 1 şi care este în stare de insolvenţă.
In condiţiile în care recurenta nu a făcut dovada că se încadrează printre entităţile juridice cărora li se aplică procedura insolvenţei, reglementate de art.1 din Legea nr. 85/2006, dispoziţii legale care leagă aplicarea procedurii insolvenţei de existenţa unei persoane juridice cu scop patrimonial, care desfăşoară activităţi economice în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice, judecătorul sindic a procedat corect la respingerea cererii.
UTSMC-Regionala CF CRAIOVA este o persoană juridică cu scop nepatrimonial, constituirea sa neavând ca scop, aşa cum susţine aceasta, desfăşurarea de fapte de comerţ. Prin înfiinţarea unor unităţi economice cu personalitate juridică proprie, recurenta nu a dobândit calitatea de comerciant.
Conform art.6 din Statut, debitoarea s-a constituit în vederea coordonării şi dirijării eforturilor unite ale sindicatelor componente, pentru apărarea drepturilor şi intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor săi, care decurg din Constituţie, legislaţia muncii şi prevederile contractelor colective de muncă şi nu în vederea desfăşurării de activităţi comerciale.
Art. 25 alin. (1) lit d din Legea nr.54/2003, abrogată prin Legea nr 62/2011 a dialogului social, invocat de recurentă, recunoştea într-adevăr organizaţiei sindicale posibilitatea ca, în condiţiile prevăzute de statut, să înfiinţeze şi să administreze, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, unităţi de cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, unităţi economico-sociale, comerciale, de asigurări, precum şi bancă proprie pentru operaţiuni financiare în lei şi în valută.
Prevalându-se de aceste dispoziţii legale, recurenta a înfiinţat SC F C SRL , societate care are însă personalitate juridică proprie, calitatea de comerciant şi care, în mod distinct, poate fi subiect al procedurii insolvenţei.
Cât priveşte accesul liber la justiţie, invocat de către recurentă, s-a reţinut că are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Dreptului în sine s-a considerat că nu i se aduce nicio îngrădire prin stabilirea de către legiuitor a anumitor limite, ci, dimpotrivă, prin aceasta se creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţele generale proprii unui stat de drept.
Date fiind considerentele expuse anterior, constatând că sentinţa este temeinică şi legală, Curtea a respins apelul ca nefondat. (Decizia nr.78/2013/01.10.2013 - Secţia a-II civilă, rezumat judecător Doina Lupea)
| ← Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.... | Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Procedura... → |
|---|
