Insolvență. Lipsă clauză de continuare a societăţii cu moştenitorii asociatului decedat. Drept de creanţă al moştenitorilor împotriva societăţii.
| Comentarii |
|
Succesorii nu dobândesc de drept calitatea de asociaţi. Aceştia au un drept de creanţă reprezentat de valoarea părţilor sociale ale autorilor lor. Adunarea generală decide dacă societatea plăteşte părţile sociale către succesori (art. 197 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată) sau continuă societatea cu succesorii asociatului decedat.
În caz de deces, calitatea de asociat se pierde la data când acesta a avut loc, iar drepturile moştenitorilor se vor stabili pe baza bilanţului încheiat la sfârşitul anului calendaristic.
Pentru ca succesorii să dobândească dreptul de vot este necesar ca societatea să decidă primirea lor ca asociaţi şi să efectueze formele de înregistrare şi publicitate.
Prin sentinţa nr.1 din 9 ianuarie 2013, pronunţată de Tribunalul Gorj - Secţia a II-a Civilă, în dosarul nr.19884/95/2012, s-a respins plângerea, cu precizările ulterioare, formulată de petenta BG, împotriva rezoluţiei nr.5084/27.11.2012 pronunţată de directorul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj în dosarul nr.526713/26.11.2012.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că petenta BG, în calitate de moştenitor al autorului BI, asociat al SCECSRL, a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr.508420 din
27.11.2012, pronunţată de directorul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj în dosarul nr.526713 din 26.11.2012, privind pe SCECSRL, prin care s-a dispus înscrierea în registrul comerţului Gorj a actului constitutiv actualizat la data de 26.11.2012.
SCECSRL a funcţionat cu doi asociaţi, DE, deţinătoare a 11 părţi sociale şi BI.I, deţinător a 10 părţi sociale, aspect evidenţiat de actele constitutive iniţiale ale societăţii, înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj în data de 14.02.2003.
La data de 10.09.2012 a decedat asociatul BI.I, situaţie în care, prin hotărârea adunării generale a asociaţilor nr.145/19.11.2012, s-a constatat pierderea calităţii de asociat a acestei persoane, ca urmare a decesului, precum şi faptul că în actul constitutiv nu există prevăzută clauză de continuare a societăţii cu moştenitorii asociatului decedat. In aceste condiţii, adunarea generală a hotărât continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, în persoana celuilalt asociat rămas, DE, care va deţine întregul capital social al societăţii, împărţit în 21 de părţi sociale, urmând ca succesorii asociatului decedat să fie despăgubiţi în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului societăţii, autentificat sub nr. 1711/06.02.1992.
La întocmirea actelor de constituire a societăţii, asociaţii de la acel moment au convenit asupra modului de desfăşurare a asocierii în cadrul unei societăţi cu răspundere limitată. Contractul de societate şi statutul reprezintă legea părţilor, care nu poate fi înlăturată. Legea nr. 31/1990, republicată, conţine norme dispozitive în ceea ce priveşte problema continuării societăţii cu succesorii unuia dintre asociaţi. Astfel, potrivit art. 197 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, în cazul dobândirii de părţi sociale, prin succesiune, este necesar acordul asociaţilor care reprezintă 3/4 din capitalul social, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Prin urmare, continuarea societăţii cu noi asociaţi - succesorii unui asociat - este hotărâtă de adunarea generală. Pentru a lua hotărâri valabile nu este necesară majoritatea capitalului de 3/4.
Succesorii nu dobândesc de drept calitatea de asociaţi. Aceştia au un drept de creanţă reprezentat de valoarea părţilor sociale ale autorilor lor. Adunarea generală decide dacă societatea plăteşte părţile sociale către succesori (art. 197 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată) sau continuă societatea cu succesorii asociatului decedat.
Pentru ca succesorii să dobândească dreptul de vot este necesar ca societatea să decidă primirea lor ca asociaţi şi să efectueze formele de înregistrare şi publicitate.
In speţă, asociaţii au stabilit la art.18 din statut că „ în caz de deces, calitatea de asociat se pierde la data când acesta a avut loc, iar drepturile moştenitorilor se vor stabili pe baza bilanţului încheiat la sfârşitul anului calendaristic.”
In aceste condiţii, asociatul rămas este singurul care poate vota şi exercita prerogativele de decizie în cadrul adunării generale, indiferent de cuantumul capitalului social reprezentat.
Moştenitorii nici nu au drept de vot şi nici nu trebuie convocaţi, câtă vreme nu se pune problema discutării dacă va continua societatea cu moştenitorii sau nu, în acest caz, acest aspect fiind tranşat de statutul societăţii, astfel încât apărarea petentei în acest sens nu a fost reţinută.
Moştenitorii nu au drept de vot şi decizie decât după ce societatea ar fi hotărât continuarea societăţii cu participarea acestora.
În consecinţă, instanţa a apreciat că în mod corect, având în vedere clauza cuprinsă la art.18 din statutul societăţii, a fost înregistrat la registrul comerţului actul de modificare privind continuarea activităţii societăţii cu asociat unic, urmând ca aceasta să plătească reclamantei contravaloarea părţilor sociale ce au aparţinut asociatului decedat.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, petenta BG, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
A susţinut că actualul asociat unic al SCECSRL, DE, şi-a însuşit fără temei legal cele 10 părţi sociale aparţinând recurentei, conform certificatului de moştenitor existent la dosar, titluri de valoare pe care recurenta le-a dobândit de la BI (tatăl acesteia ) fost asociat al societăţii până la data decesului, respectiv 10.09.2012.
Este adevărat să statutul societăţii cuprinde clauza ca în cazul decesului unui asociat, societatea nu îşi desfăşoară activitatea cu moştenitorii acestuia, dar în acelaşi timp, nicăieri nu există vreo prevedere care să arate că părţile sociale ale asociatului decedat trec de drept în proprietatea celui rămas, aşa cum a procedat nelegal DE. Atât rezoluţia atacată, cât şi sentinţa instanţei de fond sunt deficitare din acest punct de vedere, întrucât consfinţesc un mod de dobândire abuzivă a celor 10 părţi sociale de către DE, în condiţiile în care acestea au aparţinut tatălui recurentei şi au fost transmise prin certificat de moştenitor.
A arătat că nu contestă calitatea de asociat unic al numitei DE, însă aceasta este proprietara doar asupra celor 11 părţi sociale pe care le avea, nu şi asupra celor care îi aparţin recurentei şi care nu i-au fost cesionate sau vândute prin nici o modalitate legală, astfel că modificările operate în registrul comerţului nu au fost corect înregistrate.
S-a reţinut în mod greşit faptul că recurenta ar dori să intre în societate, lucru pe care aceasta nu l-a solicitat şi pe care nu îl urmăreşte, astfel că motivarea instanţei este străină cadrului procesual.
Prin întâmpinare, SCECSRL prin administrator DE, a solicitat respingerea recursului, susţinând că statutul societăţii nu cuprinde nicio clauză de continuare a activităţii societăţii cu moştenitorii defunctului, pentru ca reclamanta să aibă posibilitatea să fie înregistrată ca asociat succesor al asociatului defunct, însă conţine prevederi cu privire la plata părţilor sociale pe care urmează să le primească moştenitorii asociatului decedat.
Astfel, părţile au stabilit în mod ferm că în caz de deces calitatea de acţionar se pierde la data când acesta a avut loc, iar drepturile moştenitorilor se vor stabili pe baza bilanţului încheiat la sfârşitul anului calendaristic - art.18 din statut, astfel că, adunarea generală a stabilit că societatea continuă cu unic asociat, iar plata părţilor sociale deţinute de autorul contestatoarei se va face conform bilanţului contabil încheiat la sfârşitul anului calendaristic.
Având în vedere clauza cuprinsă în statutul societăţii, intimatul apreciază că, în mod corect, a fost înregistrat în registrul comerţului actul de modificare vizând continuarea activităţii societăţii cu asociat unic.
Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
SCECSRL, potrivit actului constitutiv, a avut doi asociaţi în persoana autorului reclamantei BI, ce deţinea 10 părţi sociale din capitalul social şi DE, ce deţinea 11 părţi sociale din capitalul social. La data de 10.09.2012 BI a decedat. În art.18 din statutul SCECSRL s-a prevăzut că în caz de deces calitatea de asociat se pierde la data când acesta a avut loc, iar drepturile moştenitorilor se vor stabili pe baza bilanţului încheiat la sfârşitul anului calendaristic. Fiind doar doi asociaţi şi unul dintre ei a decedat, faţă de prevederile actului constitutiv, în articolul precizat, s-a voit continuarea societăţii cu un singur asociat, moştenitorii pentru părţile sociale ale autorului având un drept de creanţă asupra societăţii.
Potrivit art. 202 alin. 3 din Legea nr.31/1990, în cazul dobândirii unei parţi sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urma caz, societatea este obligată la plata părţii sociale către succesori, conform ultimului bilanţ contabil aprobat.
Faţă de prevederile actului constitutiv şi în raport de textul de lege arătat, asociata DE a convocat AGA SCECSRL la data de 19.11.2012, care a hotărât (hotărârea nr.145), printre altele, continuarea societăţii sub forma societăţii comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, care va deţine un capital social de 210 lei, cu un număr de 21 părţi sociale şi despăgubirea succesorilor asociatului decedat, actualizarea actului constitutiv. Actele emise au fost înregistrate la ORC de pe lângă Tribunalul Gorj prin rezoluţia nr.508420/27.11.2012, ce face obiectul litigiului de faţă.
Cum potrivit dispoziţiilor articolului 18 din statut, continuarea activităţii societăţii s-a hotărât fără cooptarea moştenitorilor, iar asociatul rămas a hotărât continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic (conform art.229 alin.2 din Legea 31/1990), corect părţile sociale au fost repartizate unicului asociat, nefiind posibilă repartizarea către succesor, căci ar fi devenit asociat. Succesorul legal, recurenta de faţă, are dreptul subiectiv de a pretinde contravaloarea părţilor sociale deţinute de autorul său, şi care s-a prevăzut şi în hotărârea nr.145 AGA din 19.11. 2012.
Deci, părţile sociale au rămas în societate şi implicit la unicul asociat DE, societatea având obligaţia să plătească părţile sociale către succesori, conform ultimului bilanţ contabil aprobat, astfel că a fost apreciată ca nefondată susţinerea recurentei că DE şi-a însuşit abuziv drepturile cuvenite recurentei.
Cum înregistrarea în registrul comerţului a modificărilor solicitate s-a făcut cu respectarea cerinţelor prevăzute de art.1, 2, 6 din OUG 116/2009, ale Legii 31/1990 şi Legii 26/1990, corect instanţa de fond a respins plângerea recurentei împotriva rezoluţiei nr.508420/27.11.2012 a ORC de pe lângă Tribunalul Gorj.
Sentinţa pronunţată fiind legală şi temeinică, în baza dispoziţiilor art.312 Cod procedură civilă, recursul a fost respins ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală recurenta, în baza dispoziţiilor art.274 Cod procedură civilă, a fost obligată să plătească intimatei 600 lei, reprezentând onorariu de avocat.
(Decizia nr. 444/03.04.2013 - Secţia a II-a Civilă, rezumat judecător Lotus Gherghină)
| ← Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Procedura... | Posibilitatea dizolvării când activul net al societăţii s-a... → |
|---|
