Cerere de suspendare provizorie a hotărârii AGEA. Condiţii de admisibilitate.
Comentarii |
|
Potrivit art. 996 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă.: „ Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”
Nu se justifică urgenţa, în sensul păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirii unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara sau înlăturării piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, în condiţiile în care partea de hotărâre atacată vizează doar modificarea actului constitutiv în general, nefiind luate măsuri care să producă anumite consecinţe imediate.
Stabilirea unei eventuale remuneraţii exagerate, în viitor, de către Consiliul de Administraţie, nu poate fi apreciată ca o justificare a urgenţei în sensul art. 996 din Noul Cod de procedură civilă.
Prin sentinţa nr.95 din data de 26 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Gorj -Secţia a II a Civilă, în dosarul nr. 2570/95/2013 s-a admis cererea formulată de reclamanta SIFOSA, în contradictoriu cu pârâta SCMTSA şi s-a dispus suspendarea provizorie a executării pct.6 al Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor SCMTSA din data de 31.10.2012 până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. 2511/95/2013 al Tribunalului Gorj - Secţia a II-a Civilă, având ca obiect anulare hotărâre AGEA.
În considerentele sentinţei, instanţa de fond a reţinut faptul că pe rolul Tribunalului Gorj, Secţia a II-a civilă, se află înregistrată acţiunea în anulare parţială a hotărârii AGEA din 31.10.2012, respectiv punctele 6 şi 9, formulată de SIFOSA în contradictoriu cu SCMTSA, care formează obiectul dosarul nr.2511/95/2013.
Prin adoptarea acestei Hotărâri, s-a stabilit modul de remuneraţie a membrilor Consiliului de Administraţie, contestat de către petentă, care invocă un conflict de interese între acţionari, precum şi modificarea nelegală a actului constitutiv al societăţii pârâte.
S-a reţinut astfel că, într-adevăr, prin punerea în aplicare de îndată a Hotărârii AGEA, care a fost contestată, s-ar naşte drepturi patrimoniale în beneficiul membrilor Consiliului de Administraţie. Aceste drepturi salariale pot fi modificate sau consolidate retroactiv în raport de modul de soluţionare a cererii având ca obiect anularea în parte a Hotărârii AGEA din
31.10.2012 prin care au fost stabilite.
Suspendarea provizorie a pct.6 din Hotărârea AGEA din 31.10.2012 este vremelnică şi nu prejudecă fondul cauzei, fiind astfel îndeplinite condiţiile legale de admisibilitate ale cererii.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel la data de 06.03.2006 pârâta SCMTSA, arătând că instanţa de fond a pronunţat o soluţie greşită, în cauză nefiind întrunite condiţiile art. 996 Cod procedură civilă.
Astfel, în ce priveşte urgenţa măsurii, acesta nu este întrunită deoarece punerea în aplicare a pct. 6 din Hotărâre nu creează pagube iminente ce nu pot fi remediate, deoarece Hotărârea AGEA prevede doar modul de stabilire a indemnizaţiei şi nu indemnizaţia în sine.
În ce priveşte neprejudecarea fondului, instanţa a încălcat acest principiu afirmând că modificarea actului constitutiv ar fi nelegală.
Pe de altă parte, suspendarea executării pct. 6 al Hotărârii AGEA a SCMT SA înseamnă de fapt revocarea din funcţie a administratorilor societăţii până la soluţionarea definitivă a cauzei şi vacantarea tuturor posturilor de administrator.
Deşi reclamanta a solicitat suspendarea pct. 6 numai în ce priveşte remuneraţia, instanţa a suspendat întregul punct, care cuprindea şi alte dispoziţii.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 999, 466 şi urm. Cod procedură civilă, art. 1452 şi art. 1371 din Legea nr. 31/1990.
La 26.03.2013 intimata SCSIFOSA a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică.
Condiţia urgenţei este întrunită deoarece stabilirea remuneraţiei de către Consiliul de Administraţie, cu încălcarea dispoziţiilor art. 153 din Legea nr. 31/1990, ar face dificilă revenirea la situaţia anterioară.
Intimata a mai arătat că adoptarea Hotărârii AGEA s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 125 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 şi că soluţionarea dosarului de fond este de durată.
Instanţa de fond nu a încălcat principiul neprejudecării fondului, iar suspendarea punctului 6 al hotărârii AGEA s-a dispus corect de către instanţă deoarece s-a solicitat anularea întregului punct în baza art. 125 pct. 5 din Legea nr. 31/1990.
Suspendarea Hotărârii AGEA nu blochează activitatea societăţii, deoarece nu se modifică decât aspecte referitoare la remuneraţia administratorilor şi se reformulează atribuţiile ce le revin, însă componenţa Consiliului de Administraţie rămâne identică.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 205 alin. 2 din legea 134/2010.
Analizând cauza, prin prisma criticilor invocate, Curtea a apreciat apelul fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 996 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă: „ Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce sar ivi cu prilejul unei executări.”
În consecinţă, condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale sunt urgenţa, vremelnicia şi aparenţa dreptului din care rezultă condiţia neprejudecării fondului, acestea trebuind să fie îndeplinite cumulativ.
Cu privire la condiţia urgenţei, aceasta este justificată de reclamant prin faptul că stabilirea remuneraţiei administratorilor de către Consiliul de administraţie şi nu de AGA ar face dificilă revenirea la situaţia anterioară.
Instanţa de fond nu a motivat în niciun fel îndeplinirea acestei condiţii, iar Curtea a apreciat că nu este întrunită în cauză.
Prin pct. 6 al Hotărârii AGEA din 31.10.2012 a SCMTSA s-a hotărât modificarea actului constitutiv al societăţii în ce priveşte modul de stabilire a remuneraţiei administratorilor, obligaţiile şi atribuţiile Consiliului de Administraţie.
Reclamantul nu a justificat urgenţa în sensul păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirii unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara sau înlăturării piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, în condiţiile în care pct. 6 al Hotărârii AGEA din 31.10.2012 vizează doar modificarea actului constitutiv în mod general, nefiind luate măsuri care să producă anumite consecinţe imediate.
Stabilirea unei eventuale remuneraţii exagerate, în viitor, de către Consiliul de Administraţie, nu poate fi apreciată ca o justificare a urgenţei în sensul art. 996 din Noul Cod de procedură civilă.
De altfel, condiţia urgenţei nu este îndeplinită nici raportat la faptul că, de la adoptarea hotărârii AGEA, 31.10.2012 şi până la formularea cererii de ordonanţă preşedinţială,
21.02.2013, au trecut aproape 4 luni, fără a se fi produs riscul la care face referire reclamanta, respectiv stabilirea unor salarii exagerate administratorilor.
Nefiind îndeplinită una din condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, respectiv urgenţa, Curtea a considerat că nu se mai impune analizarea celorlalte critici din apel. În aceste condiţii, Curtea a stabilit că soluţia instanţei de fond, în sensul admiterii cererii, încalcă dispoziţiile legale.
În consecinţă, în temeiul art. 998 şi urm. din Noul Cod de procedură civilă şi art. 476480 Cod procedură civilă, Curtea a admis apelul, a schimbat sentinţa în sensul că a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta SC SIFO SA.
(Decizia nr.30 din data de 17.04.2013 - Secţia a II-a Civilă, rezumat judecător Lotus Gherghină)
← Revendicare. Compararea titlurilor de proprietate deţinute de... | Acţiunea în simulaţie. Simulaţia prin interpunerea de... → |
---|