Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 553/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 553/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 461/338/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.553/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din data de 30 octombrie 2014
Instanța constituită din:
- Complet de judecată CAJ2:
Președinte – R. C. D. - judecător
Judecător – M. D.
- Grefier – C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror Lucreția T.- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA ZĂRNEȘTI și inculpatul L. N., împotriva sentinței penale nr.138 din 25.06.2014, pronunțată de Judecătoria Zărnești, în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 octombrie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 30 octombrie 2014, când,
CURTEA
Asupra prezentei cauze penale cnostată următoarele.
Prin sentința penală nr.138/25 iunie 2014 a Judecătrie Zărnești, în baza art.485 alin.1 lit.b Cod procedură penală a fost respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Tribunalul B. cu inculpatul L. N., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevare de mostre biologice, prevăzută de art.337 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, a infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.273 alin.2 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și a infracțiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.289 Cod penal din 1968, cu aplicarea art.5 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a și lit.b Cod penal din 1968 și art.5 Cod penal, obiect al cauzei penale nr.155/P/2014, dosarul fiind trimis procurorului în vederea continuării urmăririi penale.
Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria Zărnești a reținut că la data de 08.04.2014, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Zărnești, sub nr._, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Tribunalul B. cu inculpatul L. N., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevare de mostre biologice, prevăzută de art.337 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, a infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.273 alin.2 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și a infracțiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.289 Cod penal din 1968, cu aplicarea art.5 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a și lit.b Cod penal din 1968 și art.5 Cod penal, obiect al cauzei penale nr.155/P/2014.
În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut, în esențǎ, că, în data de 20.11.2012, organele de poliție din cadrul Secției 5 Poliția rurală Zărnești, au constat faptul că inculpatul L. N., fiind sub influența băuturilor alcoolice, a condus autoturismul marca Audi 100, pe DN 73A, din direcția Poiana-Mărului către Zărnești, provocând un accident rutier.
Cu toate că în urma testării cu aparatul alcooltest a rezulat o valoare de 0.80 mg/l alcool în aer expirat, inculpatul L. N. a refuzat să i se recolteze probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, motivând ulterior că este alergic la ace.
În continuare, s-a arătat în actul de sesizare că, pentru a scăpa de răspunderea penală, inculpatul L. N. l-a determinat pe numitul S. I., medic legist în cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală B., să întocmească un raport de expertiză medico-legală care să ateste împrejurări necorespunzătoare adevărului, anume diagnostic și concluzii, ceea ce s-a și întâmplat.
Această situație a fost reținută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarații inculpați, declarații martori, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și înscrisuri.
Instanța a constatat că, la data de 28.03.2014, a fost încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției privind pe inculpatul L. N., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevare de mostre biologice, prevăzută de art.337 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, a infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.273 alin.2 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și a infracțiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.47 Cod penal raportat la art.289 Cod penal din 1968, cu aplicarea art.5 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a și lit.b Cod penal din 1968 și art.5 Cod penal, obiect al cauzei penale nr.155/P/2014.
Potrivit art.480 alin.2 teza I Cod procedură penală, acordul de recunoaștere a vinovăției se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului, iar, conform art.485 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, instanța va respinge acordul de recunoaștere a vinovăției dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.480-art.482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului.
Din examinarea întregului probatoriu administrat, instanța a constatat că există probe doar cu privire la infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevare de mostre biologice, prevăzută de art.337 Cod penal.
În ceea ce privește infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă, prevăzută de art.47 Cod penal. raportat la art.273 alin.2 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și infracțiunea de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.47 Cod penal, raportat la art.289 Cod penal din 1968, cu aplicarea art.5 Cod penal, instanța constată că singura probă în susținerea acestor două acuzații este declarația inculpatului L. N., care a declarat, textual, că “nu i-am dat nimic doctorului I., i-am spus doar atât: dacă mă puteți ajuta, bine, dacă nu, nu”; or, această declarație a inculpatului este echivocă și, singură, fără alte probe cu care să fie coroborată, nu poate conduce, dincolo de orice îndoială rezonabilă, la concluzia existenței celor două fapte și a vinovăției inculpatului în raport cu acestea (fila 49 dosar urmărire penală).
Instanța constatat că celelalte probe administrate în cauză, inclusiv declarațiile martorilor și, în special ale martorului I. S. – medicul legist presupus autor al infracțiunilor corelative, privesc alte fapte sau alte persoane (filele 70-71 și 74-75 dosar urmărire penală).
Având în vedere aceste considerente, instanța, în baza art.485 alin.1 lit.b Cod procedură penală a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Tribunalul B. cu inculpatul L. N..
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Zărnești, precum și inculpatul L. N.,care au criticat sentința pronunțată sub aspect de netemeinicie, respectiv greșita soluție de respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției.
În căile de atac promovate în cauză, atât inculpatul cât și reprezentatul Ministerului Public au solicitat admiterea acordului astfel după cum acesta fost încheiat la P. de pe lângă Tribunalul B. la data de 28 martie 2014.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate în cele două apeluri, Curtea de Apel consideră că acestea sunt întemeiate și le va admite pentru următoarele considerente.
Conform art.478 alin.1 din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, urmare a recunoașterii vinovăției de către inculpat.
Totodată, conform art.479 din Codul de procedură penală, acordul de recunoaștere a vinovăției are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și privește felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia.
În raport de aceste prevederi legale, Curtea constată că în cauză prin acordul încheiat la data de 28 martie 2014 în prezența apărătorului ales, inculpatul L. N. a recunoscut în mod expres atât încadrarea juridică a faptei, cât și faptele comise, astfel după cum acestea au fost stabilite de către procuror, declarând în fața organului de urmărire penală modalitatea de săvârșire a infracțiunilor.
În acest sens, se constată că inculpatul a recunoscut în mod neechivoc împrejurarea că a condus autoturismul în data de 20 noiembrie 2012 fiind sub influența buturilor alcoolice pe DN 73A din direcția Poiana Mărului către Zărnești, provocând un accident rutier. Deși avea în aerul expirat 0,8 mg/l alcool, a refuzat recoltarea probelor biologice, declarând în mod real că este alergic la ace. În scopul dovedirii susținerilor sale, pentru a se sustrage răspunderii penale, l-a rugat pe medicul legist I. S. să întocmească un raport de expertiză medico legală care să ateste în mod nereal (ca diagnostic și concluzii) alergia sa față de ace, fapt care s-a și întâmplat.
Pentru faptele penale comise de către I. S. P. de pe lângă Tribunalul B. a sesizat cu rechizitoriul nr.709/P/2013 din 30 iunie 2014 instanța de judecată, fiind reținute în sarcina acestuia, printre alte infracțiuni și cele de mărturie mincinoasă, fals intelectual și favorizare a infractorului, prevăzute de art.289, art.260 și art.264 din Codul penal din 1969, săvârșite în legătură cu acțiunile infracționale ale inculpatului L. N..
În ceea ce privește probele existente la dosar, Curtea constată că inculpatul L. N. nu contestat niciun mijloc de probă administrat de către procuror, însușindu-și în integralitate materialul probatoriu care susține încadrarea juridică dată faptelor.
În afară de recunoașterea inculpatului L. N. (filele 18,48,49), vinovăția acestuia este susținută de procesul verbal de constatare a infracțiunii din data de 20 noiembrie 2012 (fila 3), înscrisul care rezultă că inculpatul a afirmat că este alergic (fila 22), raport de expertiză medico-legală nr.926/E din 18 aprilie 2013 (fila 27), copie registru cameră gardă (fila 29), declarațiile martorului S. G. (filele 30, 31), declarațiile martorului B. G. (filele 32, 33), rezoluția nr.1632/P/2012 din 14 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Zărnești (fila 35), declarațiile inculpatului I. S. (filele 70, 71,74).
Acțiunea penală a fost pusă în mișcare față de inculpat prin ordonanța nr.709/P/2013 din data de 19 martie 2014 (fila 50).
În raport de aceste împrejurări, Curtea constată că, în cauză, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în conformitate cu prevederile art.481 și art.482 din Codul de procedură penală, în condițiile în care pentru niciuna dintre faptele comise pedeapsa închisorii nu depășește 7 ani.
Astfel, instanța de apel va admite acordul de vinovăție, în conformitate cu prevederile art.485 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală, hotărârea primei instanțe urmând a fi desființată în totalitate.
Având în vedere dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale, relativ la aplicarea mod global a legii penale mai favorabile, luând în considerare și dispozițiile art.485 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală, Curtea observă că prin acordul supus atenției nu s-a stabilit în mod global legea penală mai favorabilă, fiind combinate prevederile din cele două Coduri penale referitor la încadrarea juridică, la reglementarea concursului de infracțiuni și la dispozițiile privitoare la modalitatea de executare a pedepsei menționată.
În această ordine de idei, luând în considerare faptul că prin hotărâre nu se poate stabili o situație mai grea inculpatului decât cea din acordul încheiat (pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, iar ca modalitate de executare amânarea aplicării pedepsei cu stabilirea obligației de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pentru o perioadă de 30 de zile), Curtea apreciază că prevederile Codului penal in 1969 reprezintă lege penală mai favorabilă, în raport de modalitatea de reglementare a concursului de infracțiuni, de limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de instigare la fals intelectual, de modalitatea de executare a suspendării condiționate prevăzute de art.81 din Codul penal din 1969 comparativ cu conținutul instituției „amânarea aplicării pedepsei” stabilită de către procuror.
Totodată, având în vedere elementele cu caracter personal ale inculpatului (lipsa de antecedente penale, este o persoană integrată social, are un loc de muncă), Curtea va reține în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit.a Codul penal din 1969, cu consecința reducerii cuantumului pedepselor conform art.76 lit.e din același cod.
În consecință, în baza art.87 alin.5 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal, va condamna pe inculpatul L. N. la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni.
În baza art.25 din Codul penal din 1969, raportat la art.260 alin.1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal, va condamna pe inculpat la pedeapsa închisorii de 8 luni.
În baza art.25 din Codul penal din 1969, raportat la art.289 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal, va condamna pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 luni.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit. din Codul penal din 1969 vor fi contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.71 alin.1 din Codul penal din 1969, raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal din 1969, va aplica inculpatului pedepsele accesorii privind interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție privind exercițiul autorității de stat.
În baza art.81 din Codul penal din 1969 se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit conform art.82 alin.1, 3 din Codul penal din 1969.
În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969 se va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
Vor fi puse în vedere inculpatului dispozițiile art.83 din Codul penal din 1969.
Luând în considerare soluția de admiterea căilor de atac promovate, în conformitate cu art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.488 alin.4 lit.c din Codul de procedură penală, ADMITE apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Zărnești și de inculpatul L. N. împotriva sentinței penale nr.138 din 25 iunie 2014 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în dosarul penal nr._, pe care o desființează în totalitate.
Rejudecând, în baza art.485 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Tribunalul B. și inculpatul L. N. și, în consecință:
a) în baza art.87 alin.5 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul L. N. la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni.
b) în baza art.25 din Codul penal din 1969, raportat la art.260 alin.1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul L. N. la pedeapsa închisorii de 8 luni.
c) în baza art.25 din Codul penal din 1969, raportat la art.289 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a din Codul penal din 1969 și a art.5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul L. N. la pedeapsa închisorii de 4 luni.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit. din Codul penal din 1969 contopește pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.71 alin.1 din Codul penal din 1969, raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal din 1969, aplică inculpatului pedepsele accesorii privind interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție privind exercițiul autorității de stat.
În baza art.81 din Codul penal din 1969 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit conform art.82 alin.1, 3 din Codul penal din 1969.
În baza art.71 alin.5 din Codul penal din 1969 dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
Pune în vedere inculpatului dispozițiile art.83 din Codul penal din 1969.
În baza art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 octombrie 2014.
Președinte,Judecător,
R. C. DicuMihaela D.
Grefier,
C. G.
Red.R.C.D./20.11.2014
Dact.C.Gh./21.11.2014
2 ex.
Jud fond/S. M.
| ← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 583/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
