Delapidarea. Art.295 NCP. Decizia nr. 590/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
Comentarii |
|
Decizia nr. 590/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 3749/197/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR.590/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 5 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
- Complet de judecată CAJ6:
Președinte – C. E. - judecător
Judecător – M. G. L.
- Grefier – C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de partea civilă ASOCIAȚIA DE proprietari ONIX B. împotriva sentinței penale nr.1415/S din 10 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2014 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 29 octombrie 2014, când față de lipsa obiectivă a unui membru a completului de judecată, a amânat pronunțarea 5 noiembrie 2014, când,
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 1415/10.06.2014 a Judecătoriei B. s-a dispus în baza art.2151 al.1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal condamnarea inculpatei N. M. C., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată în dauna părții civile Asociația de Proprietari „Onix” B..
În baza art. 861 Cod penal din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani, fixat în condițiile art.862 Cod penal din 1969.
În baza art.863 Cod penal din 1969, pe durata termenului de încercare inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere din partea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul B.:
a) se va prezenta la fiecare convocare la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B.;
b) va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
d) va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art.71 al.2 Cod penal din 1969 i s-a interzis inculpatei pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) Cod penal din 1969.
În baza art.71 al.5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.
I s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.864 Cod penal din 1969 referitoare la faptul că: dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă, chiar și după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune; dacă nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere stabilite instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a acesteia; dacă până la expirarea termenului de încercare nu își îndeplinește obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța va dispune revocarea suspendării executării pedepsei, afară de cazul când se dovedește că nu a avut putința de a îndeplini aceste obligații.
În baza art.397 al.1 Cod procedură penală s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Asociația de Proprietari „Onix” B. și a fost obligată inculpata să plătească acesteia suma de 62.870,57 lei cu titlu de despăgubiri civile. S-au respins restul pretențiilor civile.
În baza art.404 al.4 lit. c Cod procedură penală s-a menținut măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanța procurorului din data de 17.01.2012 asupra autovehiculului marca VW Golf, ._, . WVWZZZ1JZW540521, măsura popririi asigurătorii luată prin ordonanța procurorului din data de 18.01.2012 asupra conturilor inculpatei deschise la Unicredit Ț. Bank SA, Sucursala Griviței B., BRD Groupe Societe Generale SA, Sucursala B., Raiffeisen Bank SA, Sucursala B., Procredit Bank SA, Sucursala B., măsura sechestrului imobiliar luată prin ordonanța procurorului din data de 18.01.2012 asupra terenului situat în S., județul B., înscris în CF S. nr._ cu nr. cadastral 4019.
În baza art. 272 Cod procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului numit din oficiu s-a inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat și s-a suportat din fondurile alocate Tribunalului B..
În baza art.274 alin 1 Cod procedură penală a fost obligată inculpata să plătească statului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art.276 al.2 Cod procedură penală raportat la art.451 al.2 Cod procedură penală a fost obligată inculpata să plătească părții civile 1.700 lei cheltuieli judiciare. S-au respins restul pretențiilor formulate cu acest titlu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr._/P/2010 din data de 28.01.2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei N. M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.2151 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.
Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv declarații martori C. D. și M. G., declarație învinuită, notă de constatare, raport de expertiză judiciară, supliment la raport de expertiză, contract de prestări servicii M. G. și mijloacele de probă administrate în faza de judecată, respectiv declarațiile martorilor C. D., M. G., P. G., B. V., L. E., declarația inculpatei, supliment nr. 2 la raportul de expertiză judiciară nr._ și înscrisuri, instanța de fond a reținut în fapt că între Asociația de Proprietari „Onix” din B. și inculpata N. M. C. s-a încheiat convenția civilă nr.0/388/515/06.06.2002 prin care aceasta a fost numită în funcția de casier, cu o indemnizație lunară inițială de 70 lei, iar începând cu data de 01.05.2006 inculpata a îndeplinit și funcția de administrator.
În perioada octombrie 2009-decembrie 2010 inculpata, care se ocupa de încasarea cheltuielilor de întreținere de la membrii Asociației, eliberarea chitanțelor și evidențierea plăților în registrele de casă, și-a însușit în repetate rânduri, în interes personal, diverse sume de bani, prejudiciind Asociația cu 62.870,57 lei.
În acest scop inculpata fie nu a înregistrat deloc anumite încasări, fie a înregistrat alte sume sau chitanțe cu altă dată, alte nume și sume diferite decât cele din actele originale.
A considerat prima instanță că valoarea prejudiciului și modalitatea în care inculpata a încercat să ascundă sustragerile din încasări reies din raportul de expertiză contabilă nr._/201.
În drept, a considerat instanța de fond că fapta inculpatei N. M. C., care în perioada octombrie 2009-decembrie 2010, în calitate de administrator și casier, în mod repetat, în baza unei rezoluții infracționale unice, și-a însușit din încasările Asociației de P. „Onix” B. suma de 62.870,57 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.2151 al.1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei, instanța a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, referitoare la gradul concret de pericol social al faptei (unul relativ ridicat având în vedere că sustragerea unei asemenea sume din încasări conduce la neplata integrală a facturilor emise de furnizorii de utilități și la perceperea ulterioară a unor majorări de întârziere), împrejurările în care a fost săvârșită (însușirea sumelor de bani s-a făcut în mod repetat), urmările produse, prin raportare la cuantumul prejudiciului cauzat, precum și de persoana inculpatei, care nu posedă antecedente penale, nu a recunoscut fapta și nu a achitat nimic din prejudiciu.
Ca și modalitate de executare, s-a apreciat, ținând seama de faptul că inculpata s-a prezentat în instanță și nu posedă antecedente penale, că pronunțarea condamnării va constitui un avertisment pentru ea și chiar fără executarea pedepsei nu va mai săvârși alte infracțiuni.
În latura civilă a cauzei, s-a reținut că persoana vătămată Asociația de Proprietari „Onix” a pretins despăgubiri în cuantum de 105.426,80 lei, majorate ulterior cu încă 5.543,33 lei, reprezentând prejudiciul creat prin sustragerile din încasări și majorările de întârziere pretinse de CET B. pentru perioada martie 2010-aprilie 2011.
Analizând pretențiile formulate, instanța a constatat că prejudiciul total înregistrat de partea civilă cauzat prin însușirea de către inculpată a diverse sume de bani din încasări a fost de doar 62.870,57 lei, potrivit suplimentului la expertiză întocmit în faza cercetării judecătorești, sumă pe deplin dovedită și la plata căreia inculpata urmează a fi obligată și că majorările de întârziere în cuantum de 5.543,33 lei au fost calculate pentru perioada martie 2010-aprilie 2011, dar activitatea infracțională a inculpatei a încetat în luna decembrie 2010, astfel că în lipsa unui calcul aferent perioadei martie 2010-decembrie 2010 și a demonstrării unei legături de cauzalitate între aceste majorări și infracțiunea reținută în sarcina inculpatei, suma de 5.543,33 lei nu poate fi acordată cu titlu de daune materiale.
Inculpata a fost obligată să plătească părții civile suma de 1.700 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat, fiind respinse restul pretențiilor formulate cu acest titlu, până la concurența sumei de 3.000 lei, care este nepotrivit de mare față de complexitatea cauzei și munca îndeplinită de avocat, care nu a formulat nici o cerere în probațiune vizând latura penală ori dovedirea pretențiilor civile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă, arătând că apelul vizează numai latura civilă. A arătat că, în mod greșit, prima instanță nu a obligat-o pe inculpată la plata sumei de 4350 lei sumă ce reprezintă contravaloarea expertizei pe care inculpata a solicitat-o dar nu a achitat-o, fiind plătită de partea civilă, nu a acordat integral onorariul de avocat solicitat, deși procesul s-a întins pe parcursul a 4 ani, activitatea avocatului fiind intensă și nu a actualizat suma ce reprezintă prejudiciul cu indicele de inflație.
Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, cât și prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și cu cele administrate în faza de judecată, mijloacele de probă fiind analizate de prima instanță, situația de fapt nefiind contestată de inculpata ce nu a formulat cale de atac și nici de parchet sau de partea civilă.
În mod corect s-a reținut că între Asociația de Proprietari „Onix” din B. și inculpata N. M. C. s-a încheiat convenția civilă nr.0/388/515/06.06.2002 prin care aceasta a fost numită în funcția de casier, cu o indemnizație lunară inițială de 70 lei, iar începând cu data de 01.05.2006 inculpata a îndeplinit și funcția de administrator.
În perioada octombrie 2009-decembrie 2010 inculpata, care se ocupa de încasarea cheltuielilor de întreținere de la membrii Asociației, eliberarea chitanțelor și evidențierea plăților în registrele de casă, și-a însușit în repetate rânduri, în interes personal, diverse sume de bani, prejudiciind Asociația cu 62.870,57 lei. Pentru a-și însuși aceste sume, inculpata, fie nu a înregistrat deloc anumite încasări, fie a înregistrat alte sume sau chitanțe cu altă dată, alte nume și sume diferite decât cele din actele originale.
Inculpata a susținut că nu și-a însușit nici o sumă de bani din fondurile Asociației, justificând lipsurile constatate prin faptul că încă din perioada anilor 2003-2004 președinta Asociației de proprietari, C. D., i-a cerut în mod repetat diverse sume, fără să-i spună ce face cu ele și pe care nu i le-a mai restituit, fiind nevoită să acopere minusurile în gestiune prin falsificarea registrelor de casă, apărare ce nu a fost dovedită și a fost infirmată de martorii martorilor B. V. și L. E..
Cuantumul prejudiciului și modalitatea în care inculpata a încercat să ascundă sustragerile din încasări reies din raportul de expertiză contabilă nr._/2011 și din cele două suplimente întocmite de expert.
În mod corect s-a considerat că în drept, fapta inculpatei, care în perioada octombrie 2009-decembrie 2010, în calitate de administrator și casier, în mod repetat, în baza unei rezoluții infracționale unice, și-a însușit din încasările Asociației de P. „Onix” B. suma de 62.870,57 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.2151 al.1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal, legea veche fiind mai favorabilă prin prisma modalităților mai favorabile de individualizare a executării pedepsei.
Individualizarea pedepsei și a modalității de executare a fost corect făcută de prima instanță, în raport de criteriile legale analizate detaliat, nefiind contestată de părți.
Cu privire la motivele de apel invocate de partea civilă, Curtea reține că s-a făcut dovada, prin chitanțele și extrasele de cont depuse la dosar, în faza de judecată a apelului, că a achitat onorariul de expert în cursul procesului. Această cheltuială trebuie suportată de inculpata ce a fost găsită vinovată și condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, în conformitate cu dispozițiile art. 276 Cod de procedură penală, fiind o cheltuială făcută de partea civilă și prilejuită de judecarea procesului penal.
Curtea consideră că, având în vedere durata procesului, de 4 ani, precum și faptul că s-au administrat probe atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, un cuantum al onorariului de avocat de 3.000 lei nu reprezintă o sumă disproporționat de mare în raport cu activitatea desfășurată în acest timp de avocat, astfel că va admite și acest motiv de apel.
Cu privire la actualizarea sumei ce constituie valoarea prejudiciului cu indicele de inflație, Curtea consideră că această solicitare se înscrie în principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, întrucât, atâta vreme cât suma datorată s-a devalorizat cu indicele de inflație, trebuie asigurată această actualizare pentru a asigura repararea întregului prejudiciu.
Pentru motivele de mai sus, se va admite apelul formulat de partea civilă Asociația de Proprietari de Apartamente Onix împotriva sentinței penale nr. 1415/10.06.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ /213, pe care o va desființa în ceea privește neactualizarea debitului cu rata inflației până la achitarea efectivă a acestuia, neobligarea inculpatei la plata contravalorii expertizei contabile efectuate în cauză și neacordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu apărător ales, solicitate.
Rejudecând în aceste limite, va obliga inculpata la plata către partea civilă a sumei de 62.870,57 lei, ce va fi actualizată cu rata inflației până la data achitării, va obliga inculpata la plata către partea civilă a sumei de 4.350 lei reprezentând onorariul expert contabil și la plata sumei de 3.000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu apărător ales.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Se va dispune avansarea sumei de 200 de lei în conturile Baroului B. reprezentând onorariu apărător din oficiu inculpată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de partea civilă Asociația de Proprietari de Apartamente Onix împotriva sentinței penale nr. 1415/10.06.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ /213, pe care o desființează în ceea privește neactualizarea debitului cu rata inflației până la achitarea efectivă a acestuia, neobligarea inculpatei la plata contravalorii expertizei contabile efectuate în cauză și neacordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu apărător ales, solicitate.
Rejudecând în aceste limite:
Obligă inculpata la plata către partea civilă a sumei de 62.870,57 lei, ce va fi actualizată cu rata inflației până la data achitării.
Obligă inculpata la plata către partea civilă a sumei de 4.350 lei reprezentând onorariul expert contabil și la plata sumei de 3.000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu apărător ales.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Dispune avansarea sumei de 200 de lei în conturile Baroului B. reprezentând onorariu apărător din oficiu inculpată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.11.2014
Președinte, Judecător,
C. E. M. G. L.
Grefier,
C. G.
Red. M.G.L.-25.11.2014
Dact. C.G.-28.11.2014
2 ex
Jud. fond- C.G.
← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
---|