Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 36/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 36/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 224/62/2014/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 36/R DOSAR NR._
Ședința publică din data de 24 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
- Completul de judecată CRU4
- Președinte - A. D.
- Judecător - M. Ș.
- Judecător - C. E.
- Grefier - R. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – D. D. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul G. I. împotriva Încheierii de ședință din data de 17 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 14.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video, în sistem computerizat.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat G. I. în stare de arest (deținut în Arestul I.P.J. B.) asistat de avocat B. A. M. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat P. A..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile arată că nu au cereri sau chestiuni prealabile de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 38513 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat B. A. M. pentru recurentul inculpat G. I., solicită admiterea recursului și desființarea încheierii din 17.01.2014 a Tribunalului B. întrucât recurentul inculpat a recunoscut și regretă fapta, a cooperat cu organele de urmărire penală, nu are antecedente penale, este un infractor primar, are în întreținere 6 copii dintre care 2 sunt foarte mici, de până în 2 ani.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și punerea recurentului inculpat în stare de libertate, consideră că poate fi judecat în libertate.
Reprezentantul Ministerul Public, pune concluzii de respingere a recursului formulat în cauză de inculpatul G. I..
Apreciază ca fiind legală și temeinică încheierea pronunțată de Tribunalul B., prin care, în baza art. 3001 raportat la art. 160b Cod procedură penală, a fost constată legalitatea și temeinicia arestării preventive și a fost menținută această stare de arest preventivă după sesizarea instanței prin rechizitoriul întocmit în cauză.
Consideră că, în mod corect, prima instanță a constatat că și la acest moment procesual sunt îndeplinite condițiile vizate de art. 143 Cod procedură penală, existând indicii temeinice și o presupunere rezonabilă că infracțiunea de tentativă la omor calificat pentru care este cercetat inculpatul, a fost săvârșită de acesta.
De asemenea, consideră că, în mod corect instanța de fond a apreciat că și la momentul în care a fost sesizată, indiciile avute în vedere cu ocazia arestării preventive a inculpatului, subzistă, neintervenind date care să înlăture dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală. În ce privește acest temei, arată că prima instanță, având în vedere toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului, a apreciat că sunt îndeplinite cele două condiții, respectiv condiția obiectivă și condiția subiectivă vizate de acest text legal.
Având în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită fapta, gravitatea deosebită a infracțiunii, modalitatea concretă în care inculpatul a atacat partea vătămată și a aplicat mai multe lovituri de cuțit în zone vitale, rezonanța pe care o are o astfel de faptă în concret în sânul comunității din care face parte atât victima cât și inculpatul, apreciază că se impune respingerea recursului promovat și menținerea, ca fiind legală și temeinică, a încheierii pronunțată de Tribunalul B. în data de 17.01.2014.
Inculpat G. I., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta și faptul că are o familie de întreținut, motiv pentru care solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea din data de 17 ianuarie 2014 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr._ 14, instanța de fond, în baza art. 300/1 al 1,3 Cod procedură penală, art. 160 Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a menținut arestarea preventivă a inculpatului G. I. zis P., deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1/2014 emis de Tribunalul B..
În considerentele încheierii s-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. din data de 15.01.2014 în dosar penal nr. 1/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor, prevăzută de art. 20 alin. 1 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. i) din Cod penal și portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, prevăzută de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 Rep. Prin încheierea de ședință din data de 3 ianuarie 2014 dată în dosar penal nr._ Tribunalul B. a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. I. pe o perioadă de 29 de zile, inculpat cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă la omor calificat, faptă prevăzută de art. 174, 175 lit. i Cod penal. Tribunalul B. a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 136 Cod procedură penală, art. 143 Cod procedură penală, art. 148 lit. f Cod procedură penală măsura preventivă fiind necesară pentru buna desfășurare a cercetărilor. În prezent urmărirea penală s-a finalizat cu dispoziția de trimitere în judecată a inculpatului pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 lit. i Cod penal și port fără drept de armă albă în loc public prevăzută de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 Rep.. Inculpatul este cercetat pentru aceea că în noaptea de 02/03 ianuarie 2014, purtând asupra sa un cuțit de 33 cm. pe .. S., cu respectivul cuțit, i-a aplicat lui B. M. G., de 27 de ani, mai multe lovituri în zone vitale, provocându-i plăgi înjunghiate penetrante, însă rezultatul mai grav, decesul victimei, nu s-a produs din motive independente de voința autorului (ex. multitudinea hainelor cu care a fost îmbrăcată victima).
Tribunalul a constatat că măsura preventivă s-a dispus în condițiile prevăzute de art. 149/1 Cod procedură penală, după punerea în mișcare a acțiunii penale și audierea inculpatului în prezența apărătorului desemnat în cauză, de către instanța competentă să se pronunțe pe fondul pricinii. Instanța a avut în vedere dispozițiile art. 143, 148 lit. f Cod procedură penală, iar măsura preventivă a fost dispusă în condițiile art. 136 Cod procedură penală. S-a constatat că dispozițiile art. 143 Cod procedură penală sunt întrunite și la acest moment procesual în persoana inculpatului, în raport cu probele adunate în cauză care relevă comiterea unei fapte prevăzute de legea penală care s-ar putea reține în persoana inculpatului, faptă care în prezent este încadrată juridic conform art. 174, 175 lit. i Cod penal. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce formează obiectul cercetării este mai mare de 4 ani închisoare, aspect care relevă pericolul social generic ridicat al faptei, precum și importanța pe care societatea o acordă dreptului la viață și integritate corporală. Prin urmare dispozițiile art. 148 lit. f teza I Cod procedură penală sunt întrunite și la acest moment procesual.
Modalitatea și împrejurările în care s-ar fi comis fapta – în loc public, fapta putând fi observată de mai multe persoane, pe fondul stării de ebrietate, agresarea unei persoane cunoscute și față de care nu există indicii că s-ar fi reclamat anterior de către o altă persoană stări conflictuale, zona corpului vizată în agresiune (cap, inimă, abdomen) și obiectul vulnerant utilizat în loc public (cuțit cu lama de 20 cm) sunt și probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. Instanța a avut în vedere în același timp și motivația dată cu privire la prezența la locul faptei a unui obiect tăietor înțepător, intensitatea loviturilor identificate pe corpul victimei și numărul acestora; toate aceste elemente sunt analizate conform art. 136 al final Cod procedură penală. În același timp, instanța a constat că elementele de circumstanțiere ale persoanei inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și are întemeiată o familie, nu au suferit modificări de la data de 3 ianuarie 2014 și nu există date că aceasta pot determina, singure, aprecierea că măsura dispusă constituie o ingerință, nejustificată, în drepturile inculpatului. Apoi, Tribunalul a observat că fapta s-ar fi petrecut în mediul din care provin ambele părți, mediu în care rezonanța unor fapte de natură penală cu consecințe asupra vieții sau sănătății unei persoane este mai pregnantă în conștiința comunității dat fiind specificul acesteia (restrânsă, rurală). Așa fiind, s-a constatat că dispozițiile art. 148 lit. f teza II Cod procedură penală subzistă și la acest moment procesual. Totodată s-a constatat că cercetarea judecătorească nu a debutat, că în cauză se impun a fi audiate persoane care nu numai că au cunoștință despre faptă dar au și o anumită implicare emoțională cu referire la părți, că de la dispunerea măsurii preventive până în prezent s-a scurs o perioadă care nu depășește un termen rezonabil, reținând astfel întrunite și în prezent dispozițiile art. 136 Cod procedură penală, art. 143 Cod procedură penală, art. 148 lit. f Cod procedură penală, astfel că s-a reținut legalitatea măsurii preventive existente, măsură care a fost menținută.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul G. I. care solicită desființarea încheierii, punerea recurentului inculpat în stare de libertate, considerând că poate fi judecat în libertate, întrucât recurentul inculpat a recunoscut și regretă fapta, a cooperat cu organele de urmărire penală, nu are antecedente penale, este un infractor primar, are în întreținere 6 copii dintre care 2 sunt foarte mici, de până în 2 ani.
Examinând cauza din perspectiva recursului declarat, a probelor administrate până în prezent, a dispozițiilor art. 3856 Cod procedură penală, se constată că recursul declarat nu este fondat.
Instanța de recurs apreciază de asemenea că temeiul care a stat la baza arestării preventive a inculpatului G. I., respectiv cel prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, impune în continuare arestarea preventivă a acestora, raportat la dispozițiile art. 3002 Cod procedură penală și art. 160b alin. 3 Cod procedură penală, raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptei de către inculpatul G. I., natura și gravitatea faptei presupus a fi comise.
Astfel se constată că există în continuare probe și indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul G. I., fiind deci îndeplinite în continuare dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu Letellier c. Franței), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita „o tulburare a societății” de natură să justifice o detenție preventivă, însă doar pe un termen limitat, trebuind a fi demonstrat că punerea în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menținerea măsurii este legitimă doar atâta timp cât ordinea publică este efectiv amenințată.
Fapta pentru care este cercetat inculpatul G. I. de tentativă la omor calificat, constând în aceea că în noaptea de 02/03 ianuarie 2014, purtând asupra sa un cuțit de 33 cm. pe .. S., cu respectivul cuțit, i-a aplicat lui B. M. G., în vârstă de 27 de ani, mai multe lovituri în zone vitale, provocându-i plăgi înjunghiate penetrante, însă rezultatul mai grav, decesul victimei, nu s-a produs din motive independente de voința autorului, prezintă o gravitate ridicată și caracterizează pericolul social pe care îl reprezintă în continuare inculpatul pentru societate, de natură să justifice arestarea preventivă a acestuia o perioadă de timp, măsura preventivă fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, o altă măsură preventivă nefiind suficientă, pericol care rezultă din modul în care se reține că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de care este acuzat.
Lipsa antecedentelor penale și situația familială invocată în recurs de către inculpatul G. I., nu sunt de natură a diminua pericolul pe care îl reprezintă inculpatul pentru ordinea publică, fapta pentru care este cercetat inculpatul necesitând o ripostă fermă a societății din partea organelor statului, în condițiile în care lăsarea în libertate a acestuia ar putea conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului și în actul de justiție și ar conduce la pericolul întreținerii climatului infracțional.
Față de toate acestea, instanța de recurs, în baza art. 38515 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. I., împotriva încheierii din data de 18 octombrie 2013 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr._, pe care o va menține, făcând aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, în privința inculpatului G. I..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. I., împotriva încheierii din data de 17 ianuarie 2014 a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr._ 14, pe care o menține.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul G. I. la plata sumei de 200 lei către stat cu titlu de cheltuielile judiciare. Suma de 100 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. D. M. Ș. C. E.
GREFIER
R. G.
Red.M.Ș./07.04.2014
Tehnored..R.G./08.04.2014/3ex.
Jud.fond.E.M.T.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Delapidarea. Art.295 NCP. Decizia nr. 590/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
