Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 24/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 24/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 23-01-2014 în dosarul nr. 20018/197/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 24/R DOSAR NR._
Ședința publică de la 23 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
- Complet de judecată CR4:
Președinte – A. C. M. -judecător
Judecător – M. Ș.
Judecător – C. G.
- Grefier - C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – Lucreția T. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul C. S. împotriva sentinței penale nr. 2142/S din 19 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 9 ianuarie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data 23 ianuarie 2014, apoi pentru astăzi, când,
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 2142/19.11.2013 Judecătoria B., în baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 320¹ al. 7 Cod procedură penală și cu aplicarea art. 74 al. 2 Cod penal, art. 76 lit. d Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal condamnă pe inculpatul C. S., fiul lui G. și G., ns. la data de 19.02.1972 în B., dom. în B., .. 2, ., ffl. în B., ., jud. B., în prezent deținut în PNT C., CNP_ la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 864 Cod penal revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală. nr. 2068/2012 a Jud. B., definitivă prin nerecurare la data de 05.12.2012, pedeapsă care se execută alăturat celei aplicate prin prezenta, rezultând 2 ani și 9 luni închisoare.
În baza art. 449 Cod procedură penală descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală. nr. 1142/2013 a Jud. B., definitivă la data de 08.08.2013 și repune în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv două pedepse de câte 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 36 al. 1 Cod penal raportat la art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal contopește pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare stabilită prin prezenta cu cele două pedepse de câte 4 ani și 6 luni închisoare de mai sus și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a) și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 36 al. 3 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada executată, respectiv de la 23.03.2013 la zi.
Anulează mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentința penală nr. 1142/2013 a Jud. B. și dispune emiterea unui nou mandat corespunzător prezentei.
În baza art. 35 Cod penal menține măsura de siguranță dispusă prin sentința penală nr. 1142/2013, respectiv confiscarea de la inculpat a unui levier metalic cu lungimea de 60 cm, grad de uzură 15%, de culoare neagră și a unei perechi de mănuși textile de culoare gri, cu inserție de cauciuc verde.
Respinge acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă . ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că în seara de 25.12.2012, în jurul orei 23.30, inculpatul C. S. se deplasa cu prietena sa, martora L. S. M., pe . mun. B.. La un moment dat inculpatul a observat în dreptul unui magazin două automate de cafea aparținând .. Folosind un levier pe care îl avea asupra sa inculpatul a forțat sistemul de închidere al unuia dintre automate iar din interior a tras cutia cu bani în care se afla suma de 9 lei în bancnote de câte 1 leu, sumă pe care inculpatul și-a însușit-o.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere plângere penală formulată de partea vătămată . precum și declarația reprezentantului legal al acestei societății, numitul L. C., în conformitate cu care în cursul nopții de 25/26.12.2012 persoane necunoscute au forțat automatul de cafea amplasat pe .. 252, iar din interior au sustras suma de 9 lei.
Procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit în faza de urmărire penală confirmă faptul că un automat de cafea a fost forțat, fiind înlăturată caseta metalică din care a fost sustrasă o sumă de bani.
Aceste înscrisuri se coroborează cu declarația martorei L. S. care a susținut că se afla în compania inculpatului, plimbându-se în cartierul Astra din B.. După ce au achiziționat cafea de la un automat inculpatul i-a spus că se gândește cum să-l spargă iar apoi a auzit zgomotul produs de forțarea acestuia. Cei doi s-au despărțit ca urmare a apariției în zonă a unui agent de pază însă s-au reîntâlnit acasă unde inculpatul i-a spus că din interior a sustras suma de 10 lei.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, descriind cu ocazia audierii din faza de urmărire penală modalitatea de acțiune, respectiv faptul că, neavând bani, s-a hotărât să forțeze un automat de cafea pe care l-a observat pe Calea București. Astfel, folosind un levier pe care îl avea asupra sa, a forțat ușa automatului iar din interior a tras caseta metalică în care se aflau bani, în interior găsind suma de 9 lei pe care și-a însușit-o.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului care, în noaptea de 25.12.2012, în jurul orei 23.30, a forțat un automat de cafea aparținând părții vătămate . iar din interior a sustras suma de 9 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prevăzută de art. 208 al. 1 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, există o acțiune a luare a unei sume de bani din detenția posesorului legal, fără consimțământul acestuia, producându-se rezultatul prevăzut de lege, respectiv o diminuare a patrimoniului deținătorului, între acțiune și urmarea socialmente periculoasă existând un raport de cauzalitate directă. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directa, urmărind producerea rezultatului păgubitor, existând și scopul însușirii pe nedrept a sumei de bani.
Fapta este calificată în condițiile art. 209 al. 1 lit. e – inculpatul acționând pe stradă, loc public în sensul art. 152 lit. a Cod penal, lit. g – în timpul nopții și lit. i – prin efracție.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea reținute în sarcina sa, instanța a reținut dispozițiile art. 52 Cod penal, referitoare la scopul pedepsei, precum și criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, gradul de pericol social al faptei raportat la modul si mijloacele de săvârșire, scopul urmărit si urmarea produsă, precum și persoana infractorului si împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, reținând și aplicabilitatea art. 320¹ al. 7 Cod procedură penală.
Instanța de fond a avut în vedere că fapta de furt a fost săvârșită fără utilizarea unor mijloace speciale, într-o modalitate care relevă o periculozitate scăzută a făptuitorului. De asemenea, s-a reținut prejudiciul foarte mic cauzat de inculpat dar și faptul că urmarea unei astfel de fapte nu ar fi putut fi una importantă în nici un caz, sumele de bani ce ar putea fi găsite în automate de cafea fiind neimportante, aspect care a fost reținut ca și circumstanță atenuantă conform art. 74 al. 2 Cod penal, urmând ca pedeapsa aplicată să se situeze sub minimul special prevăzut de lege, astfel cum a fost redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 al. 7 Cod procedură penală.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului, instanța de fond reține că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 2068/2012 a Judecătoriei B., definitivă la data de 05.12.2012 prin nerecurare, executarea pedepsei fiind suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 4 ani, termen care nu era împlinit la data comiterii faptei deduse judecății
Având în vedere că inculpatul a săvârșit cu intenție o faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an după condamnarea definitivă la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și înainte de executarea acesteia instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 37 lit. a Cod penal pentru existența stării de recidivă postcondamnatorie.
În ceea ce privește regimul sancționator, raportat la faptul că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune în interiorul termenului de încercare, în baza art. 864 Cod penal instanța a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 2068/2012 a Judecătoriei B., pedeapsă care se va executa alăturat celei stabilite prin prezenta.
De asemenea, instanța de fond a constatat că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 1142/2013 a Judecătoriei B., definitivă la data de 08.08.2013 prin nerecurare la două pedepse de câte 3 ani închisoare pentru fapte de furt săvârșite în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013, în raport de fiecare fiind și revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare.
Raportat la faptul că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru faptele menționate mai sus instanța constată existența concursului de infracțiuni conform art. 33 lit. a Cod penal.
Pe latura civilă, instanța a constatat că partea vătămată . s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 600 lei reprezentând c/valoare distrugeri create automatului de cafea prin acțiunea inculpatului.
Instanța a reținut că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale ca temei al obligării la plata de despăgubiri, trebuie îndeplinite condițiile prevăzută de art. 1357 din Noul cod civil (aplicabil în speță), respectiv fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate și vinovăția.
Cu referire la prejudiciu, acesta trebuie să fie cert atât sub aspectul existenței sale dar și al întinderii, fiind necesar să fie determinat sau determinabil. În speță, deși partea civilă a invocat un prejudiciu rezultând din degradarea automatului și deși s-a stabilit cu certitudine forțarea acestuia și deci crearea unui prejudiciu în această modalitate, nu s-a făcut nici o dovadă a întinderii prejudiciului și nici nu au fost oferite nici un fel de criterii care să permită stabilirea acestuia. Pe cale de consecință, instanța constată că prejudiciul nu a fost dovedit, sub aspectul întinderii sale, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru repararea sa, urmând ca acțiunea civilă formulată în cauză să fie respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul C. S., care a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate, în urma reindividualizării acesteia, potrivit art. 72 Cod penal.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea constată că recursul inculpatului nu este întemeiat, urmând a fi respins, pentru următoarele motive:
Instanța de fond, prin sentința penală nr. 2142/19.11.2013 Judecătoria B., în baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 320¹ al. 7 Cod procedură penală și cu aplicarea art. 74 al. 2 Cod penal, art. 76 lit. d Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal a condamnat pe inculpatul C. S. la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 864 Cod penal a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2068/2012 a Judecătoriei B., definitivă prin nerecurare la data de 05.12.2012, pedeapsă care se execută alăturat celei aplicate prin sentința recurată, rezultând 2 ani și 9 luni închisoare.
Totodată, în baza art. 449 Cod procedură penală s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1142/2013 a Judecătoriei B., definitivă la data de 08.08.2013 și s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv două pedepse de câte 4 ani și 6 luni închisoare. Ulterior, în baza art. 36 al. 1 Cod penal raportat la art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare, stabilită prin prezenta, cu cele două pedepse de câte 4 ani și 6 luni închisoare, și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani și 6 luni închisoare.
Așadar, în urma efectuării contopirii de către instanța de fond s-a dispus ca inculpatul să execute tot pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, care i-a fost aplicată și prin sentința penală nr. 1142/2013 a Judecătoriei B., definitivă la data de 08.08.2013. Instanța de fond nu a apreciat că s-ar impune aplicarea unui spor de pedeapsă, în urma efectuării contopirii cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea supusă judecății. Inculpatului nefiindu-i aplicat vreun spor de pedeapsă, în urma efectuării contopirii pedepselor aplicate prin această sentință cu pedeapsa aplicată prin sentința recurată pentru infracțiunea supusă judecății, nu se poate reduce pedeapsa rezultantă stabilită de instanța de fond. Cum această pedeapsă rezultantă a intrat în autoritate de lucru judecat, deoarece sentința penală nr. 1142/2013 a Judecătoriei B. este definitivă, fiind pedeapsa cea mai mare, este corectă aplicarea ei de către instanță. Această pedeapsă ar fi putut fi majorată, în urma aplicării unui spor, însă instanța de fond, față de gravitatea redusă a infracțiunii supuse judecății, nu a înțeles să aplice un astfel de spor de pedeapsă.
Deși o reducere a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat, supusă judecății, nu poate avea nicio consecință asupra pedepsei rezultante, Curtea constată că instanța de fond a făcut o justă individualizare a acesteia. Astfel, aceasta a ținut cont de faptul că inculpatul, folosind un levier pe care îl avea asupra sa, a forțat sistemul de închidere al unuia dintre automate, iar din interior a tras cutia cu bani. Suma modică sustrasă de inculpat din automatul de cafea nu are nicio relevanță, față de modul de acțiune al inculpatului și mai ales față de numeroasele antecedente penale ale acestuia. Cum instanța de fond i-a aplicat petentului o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, reținând în favoarea acestuia și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 al. 2 Cod penal, art. 76 lit. d Cod penal, Curtea constată că recursul inculpatului nu este întemeiat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul C. S., împotriva sentinței penale nr. 2142/19.11.2013 a Judecătoriei B., dată în dosarul nr._, pe care o menține.
Deduce în continuate perioada executată de inculpat, din data de 19.11.2013 la zi.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 de lei, va fi înaintat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurentul la plata sumei de 300 de lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.01.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. C. M. M. Ș. C. G.
Grefier,
C. G.
Red.C.G.-30.01.2014
Dact.C.G.-03.02.2014
3 ex;
Jud. fond-C. M.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
