Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 84/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 84/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 02-07-2014 în dosarul nr. 1659/62/2014/a3
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 84/C DOSAR NR._
Ședința publică din 2 iulie 2014
Instanța constituită din:
Complet de judecată CFJCV1:
PREȘEDINTE – A. M. - judecător
Grefier – A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror D. M. P. M. – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT –
Serviciul Teritorial B.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial B. împotriva încheierii de ședință din 30.06.2014 a Tribunalului B., pronunțată în dosar nr._ 14.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul-inculpat M. L. M., în stare de arest preventiv, (deținut în Penitenciarul C.), asistat de apărător ales, avocat I. C..
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța procedează la verificarea identității intimatului inculpat M. L. M., date ce corespund cu cele de la dosarul cauzei.
Instanța pune în vedere inculpatului prevederile art. 83 al. 1 lit. a Cod de procedură penală în conformitate cu care poate da declarații în fața Curții de Apel B., cu mențiunea că dacă va da declarații tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Întrebat fiind, personal, intimatul inculpat M. L. M. arată că nu dorește să dea declarații în fața Curții de Apel B..
Atât reprezentantul parchetului cât și apărătorul ales al intimatului inculpat, întrabați fiind, arată că nu au cereri, chestiuni prealabile de formulat.
Nefiind cereri, chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, în conformitate cu dispozițiile art. 420 al. 6 din Codul de procedură penală acordă cuvântul în susținerea contestației formulată în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că în susținerea contestației formulată de către Ministerul Public a efectuat o analiză a hotărârii dispusă de către instanța de fond prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 242 Cod de procedură penală la înlocuirea acestei măsuri preventive trebuie să se efectueze evaluarea împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului. Din această perspectivă, a se constata faptul că inculpatul este acuzat de săvârșirea unei infracțiuni grave, respectiv deținerea de droguri de risc și trafic de droguri de risc, iar ca stare de fapt s-a reținut că acesta împreună cu un alt inculpat au introdus în penitenciar substanțe stupefiante interzise, ceea ce înseamnă că inculpatul a întrecut orice barieră și a sfidat regulile obligatorii și într-un mediu în care persoane care au intrat în conflict cu legea penală trebuie să se supună unui proces de reeducare. Aceștia prin atitudinea lor, dimpotrivă, încearcă să răstoarne toate ceste sisteme de reguli și de valori pentru reeducarea celor care deja au intrat în conflict cu legea penală. De asemenea, trebuie să se constate că și din perspectiva fazei procesuale în care ne aflăm, respectiv în cursul judecății, măsura preventivă trebuie evaluată prin prisma dispozițiilor art. 202 din Codul de procedură penală în sensul că ea trebuie să contribuie la buna desfășurare a procesului penal. La acest moment nu se referă la îndeplinirea acelor condiții obiective și subiective prevăzute la art. 223 al. 2 din Codul de procedură penală pentru că măsura preventivă a fost luată și a fost cenzurată de mai multe ori de instanță și s-a constatat că sunt îndeplinite criteriile necesare pentru luarea măsurii arestării preventive ca o detenție cu titlu provizoriu fără a anticipa modul în care urmează să se soluționeze fondul cauzei, ceea ce înseamnă că există indicii temeinice și probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că a săvârșit infracțiuni și că măsura preventivă este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal. Având în vedere că ne aflăm în faza judecății și pentru că la termenul următor este posibil să se procedeze la dezbaterea cauzei pe fond, urmează ca instanța să analizeze din acest punct de vedere dacă buna desfășurare în această fază a procesului penal va putea avea loc cu inculpat cercetat sub imperiul acestei măsuri preventive a controlului judiciar. Pentru că din perspectiva criteriilor de proporționalitate a măsurii preventive raportat la gravitatea acuzației aduse inculpatului, apreciază că sunt îndeplinite condițiile legale și sub acest aspect Ministerul Public critică doar faptul că în cadrul obligațiilor contorului judiciar dispuse atunci când s-a înlocuit măsura arestului preventiv nu s-a impus în sarcina inculpatului și obligația de a nu lua legătura cu ultimul martor care urmează să fie audiat la termenul viitor, ci doar de a nu lua legătura cu celălalt coinculpat. De aceea, apreciază că și criteriul oportunității și a proporționalității fiind îndeplinite cel puțin până când se va încheia cercetarea judecătorească este necesară privarea de libertate în cadrul menținerii măsurii arestării preventive urmând ca după acea instanța de judecată să aprecieze dacă mai este necesară sau nu această măsură preventivă care într-adevăr este cea mai severă care poate fi dispusă față de persoana acuzată pentru săvârșirea unei infracțiuni grave cum este cea în cazul de față.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea contestației formulată de către Ministerul Public.
Avocat ales I. C. pentru intimatul-inculpat M. L. M., având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial B. împotriva încheierii de ședință din data de 30.06.2014 pronunțată de Tribunalul B.. Consideră că instanța de fond în mod legal a constatat că inculpatul îndeplinește cerințele stabilite de lege pentru a se lua față de acesta măsura preventivă a controlului judiciar prevăzută de art. 211 din Codul de procedură penală, și anume, cele două condiții care trebuie îndeplinite, împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpatului. Până în prezent probatoriul administrat în cauză nu pune în evidență existența unor indicii temeinice care să mai justifice menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul M. L. M.. Temerea că inculpatul ar putea obstrucționa sau influența în vreun fel desfășurarea procesului penal, așa cum de altfel a reținut și instanța s-a diminuat. Instanța de fond corect a reținut că temeiul arestării preventive prevăzut de art. 223 din Noul Cod de procedură penală s-a modificat sub aspectul condiției subiective a acestuia, reținând faptul că pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul s-a diminuat. Totodată, a ținut cont și de practica CEDO prin faptul că prin trecerea unui interval de timp de la data săvârșirii faptelor reacția negativă a opiniei publice față de faptele pentru este cercetat inculpatul s-au diminuat. De asemenea, instanța a avut în vedere și faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are vârsta de 24 de ani, este cunoscut în societate ca o persoană respectoasă, corectă și săritoare, relevând faptul că anterior faptelor pentru care este cercetat a avut un comportament corespunzător atât în familie cât și în societate. Nu a avut și alte preocupări pe linia traficului de droguri și clar nu prezintă stările unui consumator de droguri, aspecte ce rezultă și din conținutul referatului de evaluare a inculpatului întocmit în cauză de Serviciul de Probațiune B.. În mod corect instanța a reținut că perioada arestării preventive a inculpatului de 4 luni poate fi considerată ca fiind o durată rezonabilă în conformitate cu practica CEDO după trecerea unei perioade de timp, existența suspiciunii rezonabile cu privire la calitatea de infractor a persoanei arestare nu este condiție suficientă pentru menținerea arestării preventive.
Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea contestație formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial B. și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul B., ca temeinică și legală.
Intimatul-inculpat M. L. M., personal, având ultimul cuvânt, solicită respingerea contestației formulată de către parchet și menținerea încheierii Tribunalului B. prin care s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Arată că se va prezenta la toate termenele care se vor fixa de către instanță și precizează că aceste 4 luni de când este privat de libertate au fost o lecție pentru el.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra contestației de față, constată:
Prin încheierea de ședință din 30.06.2014, pronunțată în dosar nr._ 14, Tribunalul B. a admis cererea formulată de inculpatul M. L. M. și în consecință în baza art.242 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.215 Cod procedură penală a înlocuit măsura arestului preventiv luată față de inculpat cu măsura controlului judiciar.
În baza art.215 alin.1 Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la Poliția B., Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul Serviciului de Investigații Criminale organ desemnat cu supravegherea sa conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art.215 alin.2 Cod procedură penală s-a impus inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligații:
a) să nu depășească limita teritorială a municipiului B. decât cu încuviințarea prealabilă a instanței
b) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență;
c) să nu ia legătura direct sau indirect cu coinculpatul P. D. I.
c) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;
În baza art.215 alin.3 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză, precum și comunicarea prezentelor dispoziții inculpatului, organului desemnat cu supravegherea și instituțiilor prevăzute de art.215 alin 5 Cod procedură penală, respectiv unității de poliție în a cărei circumscripție locuiește inculpatul, serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, Poliției de Frontieră Române.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În cauză cercetarea judecătorească se apropie de final, la termenul ce s-a acordat urmând a fi audiat martorul D. care în prezent se află în stare de libertate. Dacă până la acest moment exista temerea că inculpatul ar putea influența cursul procesului penal, în prezent această temere a dispărut. Este cert că inculpatul până în prezent a adoptat o atitudine oscilantă cu privire la reprezentarea pe care a avut-o relativ la predarea sau nu a unei cantități de drog de către P. lui D., însă această chestiune urmează a fi lămurită la finalul probatoriului.
Acuzația adusă inculpatului este gravă, însă instanța a constatat că timpul petrecut de inculpat în stare de arest preventiv a atins în acest moment o durată rezonabilă față de modul de instrumentare a cauzei, în prezent fiind oportună și suficientă o altă măsură mai puțin restrictivă de libertate astfel cum este controlul judiciar. Nu în ultimul rând lipsa antecedentelor penale, coroborat cu faptul că din atitudinea inculpatului au demonstrat că nu va reitera comportamentul infracțional și nu va împiedica bunul mers al procedurii.
Împotriva hotărârii menționate a formulat contestație P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial B., hotărâre criticată pentru netemeinicie.
În motivare procurorul a arătat că inculpatul M. L. M. este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni grave, respectiv acesta împreună cu un altul au introdus în penitenciar substanțe interzise, prin atitudine răsturnând toate sistemele de reguli și de valori pentru reeducarea celor care deja au intrat în conflict cu legea.
Din actele și lucrările dosarului rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, iar pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea arestării preventive a acestuia.
Din perspectiva criteriilor de proporționalitate a măsurii preventive, procurorul a precizat că în cadrul obligațiilor controlului judiciar dispuse nu i-a fost interzis inculpatului de a lua legătura cu ultimul martor.
Prin urmare, fiind îndeplinit atât criteriul oportunității, cât și al proporționalității până când se va încheia cercetarea judecătorească, este necesară privarea de libertate a inculpatului.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin rechizitoriul Ministerul Public P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial B. din data de 01.04.2014, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților P. D. I. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art.2 alin. 1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Codul penal și M. L. M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu prevăzută de art.4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 38 alin.1 din Codul penal.
În ceea ce privește starea de fapt, în rechizitoriu se arată că la data de 07.03.2014, în jurul orelor 16:00, inculpații P. D.-I. și M. L.-M. s-au întâlnit în zona Pieței din cartierul Noua, având asupra lor o cantitate de aproximativ 4 grame de substanță solidă de culoare brun roșcată, cu aspect de rezină de cannabis, pe care urmăreau să o introducă în Penitenciarul C., prin intermediul unei persoane private de libertate, care își executa pedeapsa în regim deschis, având astfel posibilitatea de a circula nesupravegheat în afara penitenciarului.
În acest sens, în jurul orelor 17.00, inculpații s-au deplasat în zona teritorial-administrativă a orașului C. cu autoturismul marca Volksvagen Golf, de culoare albă, cu numărul de înmatriculare_ . Autoturismul a fost condus de inculpatul M. L.-M., inculpatul P. D.-I. aflându-se pe scaunul din dreapta-față.
În zona străzii Cîmpul Alb, aceștia au contactat una dintre persoanele private de libertate, respectiv pe numitul D. Oscar G., care se întorcea de la muncă, înmânându-i cele 4 grame de substanță cu aspect de rezină de cannabis.
Cu ocazia revenirii în penitenciar, asupra lui D. Oscar G. a fost găsită substanța respectivă. Întrebat fiind cu privire la proveniența drogurilor, acesta a refuzat să dea declarații. Bucățile de substanță găsite asupra numitului D. Oscar G. au fost introduse într-un plic de culoare maro, sigilat cu sigiliul tip MI nr._, inscripționat „1” în vederea expertizării.
Conform adresei nr._/07.03.2014 a I.G.P.R.- Laboratorul Central de Analiză a Drogurilor proba numărul 1 (3 fragmente de substanță cu aspect de rezină de cannabis, de culoare maro) este constituită din 3,77 grame de rezină de cannabis.
După predarea drogurilor, inculpații P. D.-I. și M. L.-M. au demarat în trombă din zona în care a avut loc tranzacția, deplasându-se spre B., iar în municipiul B. autoturismul a fost oprit în trafic. Cu ocazia percheziționării autoturismului, au fost descoperite fragmente vegetale de culoare verde-oliv, învelite în staniol, despre care inculpatul M. L.-M. a declarat că îi aparțin, fiind cannabis destinat consumului propriu. Fragmentele vegetale au fost introduse într-un plic tip M.A.I., inscripționat „1a”. Conform adresei nr._/07.03.2014 a I.G.P.-Laboratorul Central de Analiză a Drogurilor proba nr. 2, constând în fragmente vegetale, inflorescențe, de culoare verde oliv, introdusă în plicul tip M.A.I. inscripționat „1a” este constituită din 0,80 grame de cannabis.
Prin încheierea de ședință din 08.05.2014 judecătorul de cameră preliminară, în baza art.346 alin.2 Cod procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.44D/P/2014 emis de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial B. și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații P. D. I. și M. L. M..
Prin ordonanțele din 07.03.2014 s-a dispus reținerea inculpaților pentru 24 de ore, iar prin încheierea nr.18/UP/2014/08.03.2014 pronunțată de Tribunalul B. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 8.03.2014 până la 6.04.2014 inclusiv, măsură ce ulterior a fost menținută.
Inculpatul M. L. M. a formulat cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
Potrivit art.242 alin.2 Cod procedură penală măsura preventivă se înlocuiește cu o măsură mai ușoară dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 Cod procedură penală.
În acord cu opinia instanței de fond, curtea constată că față de inculpatul M. L. M. sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții pentru a dispune înlocuirea măsurii preventive.
Astfel, în raport de împrejurările concrete ale cauzei, se reține că inculpații P. D. I. și M. L. M. aveau 4 grame substanță solidă de culoare brun-roșcată cu aspect de rezină de cannabis, cantitate de drog ce a fost găsită asupra persoanei private de libertate definitiv D. Oscar, ce executa pedeapsa în sistem deschis.
În cauză cercetarea judecătorească se apropie de final, urmând a fi audiat martorul D. Oscar.
Se reține, totodată, că inculpatul contestator este fără antecedente penale, arestat preventiv de peste 4 luni de zile.
Totodată, buna desfășurare a procesului penal se apreciază și în raport de reacția opiniei publice, rezonanța faptei presupus a fi comisă, precum și de comportamentul procesual al inculpatului. Sub acest din urmă aspect, se constată că inculpatul a avut o poziție oscilantă în raport cu predarea sau nu a drogului către martorul D. Oscar.
În atare împrejurări, curtea apreciază că o măsură mai puțin restrictivă de drepturi cum este cea a controlului judiciar este în măsură să asigure buna desfășurare a judecății și să prezinte garanțiile necesare pentru atingerea scopului urmărit prin aplicarea unei măsuri preventiv, astfel că motivele invocate de procuror pentru menținerea arestării nu pot fi primite.
Însă, printre obligațiile impuse inculpatului trebuie să se regăsească și interdicția de a lua legătura cu martorii audiați sau care urmează a fi audiați (M. A., R. D. R. și D. Oscar G.).
Din acest punct de vedere contestația formulată de procuror urmează a fi admisă (art.425/1 alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală), procurorul făcând vorbire despre necesitatea impunerii unei astfel de obligații inculpatului intimat M. L. M..
Astfel, va admite contestația formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial B. împotriva încheierii de ședință din 30.06.2014 a Tribunalului B., pronunțată în dosar nr._ 14, pe care o va desființa în ceea ce privește obligațiile impuse inculpatului M. L. M..
Rejudecând în aceste limite, va impune inculpatului și obligația de a nu se apropia de martorii D. Oscar G., M. A. și R. D. R..
Va dispune comunicarea prezentelor dispoziții inculpatului, organului desemnat cu supravegherea și instituțiilor prevăzute de art.215 alin.5 Cod procedură penală, respectiv unității de poliție în a cărei circumscripție locuiește inculpatul, serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, Poliției de Frontieră Române, urmând a menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite contestația formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.I.I.C.O.T-Serviciul Teritorial B. împotriva încheierii de ședință din 30.06.2014 a Tribunalului B., pronunțată în dosar nr._ 14, pe care o desființează în ceea ce privește obligațiile impuse inculpatului M. L. M..
Rejudecând în aceste limite, impune inculpatului și obligația de a nu se apropia de martorii D. Oscar G., M. A. și R. D. R..
Dispune comunicarea prezentelor dispoziții inculpatului, organului desemnat cu supravegherea și instituțiilor prevăzute de art.215 alin.5 Cod procedură penală, respectiv unității de poliție în a cărei circumscripție locuiește inculpatul, serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, Poliției de Frontieră Române.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 2.07.2014.
PreședinteGrefier
A. M. pentru A. O.
aflată în concediu legal semnează
grefier șef secție D. B.
Red. A.M./ 15.07.2014
Dact.A.P/16.07.2014/4 ex.
Jud. fond A. C. T.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 41/2014.... | Alterarea integrităţii datelor informatice. Art.362 NCP.... → |
|---|
