Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Art.342 NCP. Decizia nr. 236/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 236/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 09-05-2014 în dosarul nr. 5238/226/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 236/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 9 mai 2014
Instanța constituită din:
- Completul de judecată AJ1:
PREȘEDINTE - A. D. - judecător
JUDECĂTOR - A. M.
- Grefier: - R. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – D. D. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria F. împotriva sentinței penale nr. 23/S din 27 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria F., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 24 aprilie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 30 aprilie 2014 și apoi pentru astăzi, 9 mai 2014, când,
CURTEA
Asupra apelului de față:
Constată că prin sentința penală nr. 23/27.01.2014, pronunțată de Judecătoria F. în dosar nr._ al acestei instanțe s-au hotărât următoarele:
În baza art.11 pct.2 lit.”a” raportat la art.10 lit.”b1” Cod procedură penală, cu aplicarea art.181 Cod penal a fost achitat inculpatul I. G., fiul lui M. și I., născut la data de 05.10.1951, în ., cetățean român, căsătorit, are un copil major, domiciliat în municipiul F., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP F., CNP_ pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art. 279 alin.1 din Codul penal.
În baza art.91 Cod penal s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă în sumă de 500 lei.
În baza art. 118 lit. d din Codul penal, s-a dispus confiscarea specială a unui număr de 240 cartușe deținute în mod ilegal.
S-a dispus restituirea către inculpat a 4 arme de colecție, deținute în baza permisului de port armă tip A nr._ precum și a muniției aferente respectiv cartușele de calibru 12 GA (14 cartușe) și cele de calibru 7,62x63 -.30-06 Springfield (11 cartușe) ce erau deținute legal, aflate în custodia IPJ B. - Serviciul A.E.S.P.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. nr. 758/P/2013, a fost trimis în judecată inculpatul I. G. pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art. 279 alin.1 din Codul penal.
Instanța de fond, examinând rechizitoriul Parchetului în raport cu actele și probele existente la dosar, a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul I. G. a deținut funcția de agent șef principal de poliție în cadrul Poliției Mun. F. până la data de 12.12.2011 când a solicitat pensionarea pentru limita de vârstă.
Inculpatul deține atestat de colecționar cu ." nr._ (fila 70) și permis de armă tip "A" . cu nr._ pentru deținerea de arme de foc și muniții emise de către I.P.J. B. la data de 19.03.2007 (filele 72-74).
În baza acestor documente, inculpatul a fost înregistrat ca posesor de arme de colecție, astfel:
1. O armă de categoria "B" de 18 marca UMC . și calibru 5,6x 26,5 din data de 19.03.2007;
2. O armă de categoria "B" de 12 marca UM SADU . și calibru 7,62x 39 din data de 19.03.2007;
3. O armă de categoria "C" de 18 marca STEYER . și calibru 8x 57 din data de 21.01.2009;
4. O armă de categoria "C" de 19 marca Bars Baikal . 117 și calibru 5,6x 38 din data de 21.01.2009.
Conform adresei_/18.07.2013 emisă de către I.P.J. B. - Serviciul Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase doar pentru arma de la punctul 3, inculpatul are dreptul să dețină și cartușe, respectiv un număr de maximum 25 bucăți muniție letală, cartușe de calibrul 7,62x39 mm și maximum 50 de bucăți muniție neletală, cartușe de calibrul 7,62x39 fără proiectil (fila 45).
Cu toate acestea, cu ocazia percheziției desfășurate la domiciliul inculpatului din data de 06.03.2013 la locuința acestuia din Mun. F., ., au fost găsite mai multe cartușe, respectiv o cantitate totală de 265 de cartușe constituite din ansambluri formate din proiectile, tuburi, capse de inițiere și încărcături explozive reprezentând muniție destinată tragerilor cu arme, care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse urmată de arderea unei încărcături explosive (pentru 155 de cartușe), cele provenite din arderea unei încărcături explozive (pentru 107 de cartușe ) și trei cartușe care pentru a produce efect sonor folosesc forța de expansiune dirijată a gazelor, provenite din detonarea unei capse urmată de arderea unei încărcături explozive.
Dintre acestea, doar cartușele de calibrul 12 GA (14 cartușe) și cele de calibrul 7,62x63 -.30-06 Springfield (11 cartușe) erau deținute legal. Toate cartușele sunt susceptibile a fi utilizate potrivit destinației.
Conform dispozițiilor prevăzute de art. 15 lit. b din H.G. nr. 130/2005, "în cazul armelor de vânătoare sau de tir pentru care titularul are drept de port și folosire, precum și în cazul armelor de colecție, poate fi păstrată împreună cu o singură arma dintre acestea o cantitate I de cel mult 10 cartușe cu proiectil și 50 de cartușe fără proiectil".
Fiind audiat la data de 29.07.2013, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în sensul că nu a predat toate cartușele deținute. În plus, la momentul renunțării la dreptul de a deține arme de vânătoare, inculpatul știa că are dreptul să dețină, ca vânător, un număr maxim de 500 de cartușe, dar nu a cunoscut că trebuia să predea toată muniția letală când și-a transferat armele de la categoria de vânătoare la cea de colecție.
S-a menționat, că prezenta cauză este disjunsă din dosarul cu nr. 107/P/2013, unde numitul I. G. are calitatea de inculpat, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de "cămătărie", prevăzută de art.3 alin. l din Legea nr. 216 /2011, "înșelăciune prin contracte" prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3 din Codul penal și "șantaj" prevăzută de art. 194 alin. l din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.
În baza încheierii nr. 16/05.03.2013 dispusă în dosarul cu nr._ al Judecătoriei B. s-a procedat la efectuarea percheziției domiciliare la locuința învinuitului, ocazie cu care au fost găsite aceste bunuri, astfel cum s-a arătat mai sus.
În temeiul art. 3201 Cod procedură penală, inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declarând că recunoaște săvârșirea faptelor și întreg materialul de urmărire penală, arătând că nu dorește administrarea altor probe.
Din întreg materialul probator administrat în cauză atât în timpul urmăririi penale, care a fost descris mai sus, cât și din cursul judecății, respectiv declarația inculpatului, prin care acesta, prevalându-se de prevederile art. 3201 Cod procedură penală, recunoaște săvârșirea faptelor și a declarat că își însușește și cunoaște probele administrate în faza de urmărire penală, rezultă că starea de fapt expusă mai sus a fost dovedită. Declarația inculpatului se coroborează cu declarațiile martorilor și cu toate celelalte probe administrate.
În drept, fapta inculpatului I. G. de a deține, fără drept, o cantitate totală de 240 de cartușe constituite din ansambluri formate din proiectile, tuburi, capse de inițiere și încărcături explozive reprezentând muniție destinată tragerilor cu arme, care pentru azvârlirea proiectilului folosesc forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse urmata de arderea unei încărcături explosive (pentru 120 de cartușe), cele provenite din arderea unei încărcături explozive (pentru 107 de cartușe) și trei cartușe care pentru a produce efect sonor folosesc forța de expansiune dirijată a gazelor, provenite din detonarea unei capse urmată de arderea unei încărcături explozive, bunuri găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința acestuia din localitatea F., ., jud. B., din data de 06.03.2013, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „nerespectare a regimului armelor și munițiilor", prevăzută de art. 279 alin. 1 din Codul penal.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social s-a ținut seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Este incontestabil că, din punct de vedere strict formal, fapta inculpatului prezintă un oarecare pericol social, dar determinarea pericolului social se face în concret, cu referire directă la împrejurările ce au ocazionat ori pe fondul cărora s-a comis fapta, la modul concret de manifestare al autorului și la persoana acestuia. În speța de față, inculpatul prin deținerea unei cantități totale de 240 de cartușe, în plus față de ceea ce avea dreptul legal de deținere, întrucât nu a cunoscut că trebuia să predea toată muniția letală la momentul când și-a transferat armele de la categoria de vânătoare la cea de colecție, a adus o atingere minimă valorilor sociale protejate de lege prin incriminarea unor astfel de fapte.
La aprecierea gradului de pericol social al faptei săvârșite de inculpat s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art.181 Cod Penal.
Instanța de fond a avut în vedere și persoana inculpatului, respectiv poziția sa sinceră avută pe parcursul procesului penal, acesta recunoscând fapta încă de la primele cercetări și manifestându-și regretul față de greșeala pe care a făcut-o nepredând cartușele respective odată cu momentul când și-a transferat armele de la categoria de vânătoare la cea de colecție. Totodată s-au avut în vedere și înscrisurile aflate la filele 15-20 la dosar din care rezultă că acesta a avut o activitate merituoasă cât timp a activat în cadrul Poliției F..
În raport de aceste criterii, prima instanță a apreciat inutilitatea aplicării unei pedepse inculpatului, funcțiile de constrângere și reeducare putându-se realiza și prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv o amendă în sumă de 500 lei (având în vedere o valoare medie față de limitele prevăzute de lege). La luarea acestei decizii instanța a avut în vedere și practica judiciară în materie la nivel național, nefiind aplicate condamnări în spețe de acest gen, existând chiar situații în care chiar P. de pe lângă ÎCCJ a pronunțat soluție de scoatere de sub urmărire penală în speță identică cu prezenta cauză.
De asemenea, poziția procesuală a inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei reținute în rechizitoriu și solicitarea aplicării dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală, judecata urmând a se face în baza probelor administrate la urmărire penală, nu exclude posibilitatea achitării inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 pct. 1 lit. b1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 181 Cod penal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Instanța având in vedere criteriile prevăzute la art. 181 alin. 2 Cod penal, a aplicat inculpatului dispozițiile art. 91 Cod penal.
În concluzie, având în vedere argumentele arătate mai sus, instanța a dispus achitarea inculpatului I. G., pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art. 279 alin. 1 din Codul penal, în baza art. 11 punctul 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. b1 Cod procedură penală coroborat cu art.181 Cod penal, iar în baza art.181 alin.3 Cod Penal coroborat cu art. 91 lit. c Cod Penal a aplicat inculpatului o amendă cu caracter administrativ în cuantum de 500 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria F. solicitând desființarea sentinței atacate pe care o apreciază ca fiind netemeinică în raport cu soluția de achitare a inculpatului, în temeiul art. 18/1 Cod penal de sub acuzația comiterii infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 279 alin. 1 Vechiul Cod penal. Arată că infracțiunea comisă de inculpat prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni având în vedere împrejurările comiterii acesteia, respectiv faptul că în urma efectuării a trei percheziții domiciliare au fost găsite 240 de cartușe deținute fără drept în condițiile în care inculpatul, fost polițist, deținător al unui permis de port armă vreme îndelungată, cunoștea legislația în domeniu și deci știa că în momentul în care se transformă permisul de port armă are obligația de a preda atât armele cât și cartușele pentru care nu mai deține permis. Solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul este cercetat penal în alte dosare având ca obiect infracțiuni grave de înșelăciune, șantaj, cămătărie și că este posibil să folosească acele cartușe la aceste activități infracționale
Analizând apelul formulat în conformitate cu dispozițiile art. 416-420 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Prima instanță a stabilit, prin coroborarea tuturor probelor administrate, o stare de fapt și o încadrare juridică corectă a faptei reținute în sarcina inculpatului I. G., aceea de deținere fără drept a unui număr de 240 de cartușe, faptă pe care inculpatul a recunoscut-o în mod sincer solicitând aplicarea procedurii simplificate potrivit art. 320/1 Vechiul Cod de procedură penală, faptă ce ar putea întruni elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 279 alin. 1 din Vechiul Cod penal.
Curtea apreciază corectă concluzia primei instanțe privind neîntrunirea condiției existenței gradului de pericol social concret pentru ca fapta inculpatului să fie infracțiune.
Este incontestabil că inculpatul I. G. a deținut funcția de agent șef principal de poliție în cadrul Poliției Mun. F. până la data de 12.12.2011 când a solicitat pensionarea pentru limita de vârstă și că acesta deține atestat de colecționar cu ." nr._ (fila 70) și permis de armă tip "A" . cu nr._ pentru deținerea de arme de foc și muniții emise de către I.P.J. B. la data de 19.03.2007. Inculpatul a afirmat că, la momentul preschimbării permisului de a deține arme de vânătoare, nu a cunoscut că trebuia să predea toată muniția letală, când și-a transferat armele de la categoria de vânătoare la cea de colecție, însă prima instanță a apreciat în mod corect că acesta ar fi trebuit să aibă cunoștință de obligațiile ce-i revin potrivit H.G. nr. 130/2005, sens în care nici nu a pronunțat o soluție de achitare în baza art. 10 lit. d Vechiul Cod de procedură penală.
Împrejurarea că inculpatul ar fi trebuit să aibă cunoștință de obligația de a preda cartușele deținute fără drept deoarece fusese vreme îndelungată polițist și posesor de permis de armă conduce la concluzia existenței intenției ca element constitutiv și trăsătură esențială a infracțiunii, neavând o deosebită importanță în aprecierea existenței pericolului social concret.
Împrejurările comiterii faptei, respectiv faptul că un număr de 240 de cartușe au fost descoperite cu ocazia unor percheziții domiciliare, nu conduc da plano la concluzia existenței unui pericol social concret al faptei săvârșite, fiind firesc ca inculpatul să dețină aceste cartușe la domiciliul său, ar fi fost un element care să imprime faptei o gravitate sporită dacă s-ar fi găsit cartușele în altă locație, fapt ce ar fi putut sugera intenția de folosire a acestora.
Nu se poate reține, fără încălcarea flagrantă a prezumției de nevinovăție faptul că inculpatul este cercetat penal în alte dosare având ca obiect infracțiuni grave de înșelăciune, șantaj, cămătărie și că este posibil să folosească acele cartușe la aceste activități infracționale pentru determinarea gradului de pericol social concret al faptei din prezentul dosar, în absența, cel puțin a unei soluții de trimitere în judecată (și chiar atunci ar fi discutabil) în dosarul cu nr. 107/P/2013, unde se susține că I. G. are calitatea de inculpat, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de "cămătărie", prevăzută de art.3 alin. l din Legea nr. 216/2011, "înșelăciune prin contracte" prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3 din Vechiul Codul penal și "șantaj" prevăzută de art. 194 alin. l din Vechiul Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a din Vechiul Codul penal.
Lipsa pericolului social concret al faptei rezultă atât din împrejurarea că inculpatul, în momentul în care și-a transformat permisul pe care îl avea pentru armele sale din permis pentru arme de vânătoare în permis pentru arme de colecție, a omis sau nu a știut (dar ar fi trebuit să știe) că trebuie să predea și cartușele în cauză remarcându-se însă preocupările inculpatului de a efectua demersurile necesare pentru deținerea în legalitate a armelor sale și omisiunea organelor abilitate care, deși cunoșteau și ele prevederile legale incidente în materie, nu i-au solicitat inculpatului predarea acestor cartușe. În mod corect prima instanță a reținut că și circumstanțele personale ale inculpatului care a recunoscut și regretat fapta comisă, a fost perfect integrat în societate până la momentul comiterii faptei și a avut o activitate meritorie în poliție conduc la concluzia inexistenței pericolului social concret al faptei săvârșite.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că soluția de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit. b/1 Vechiul Cod de procedură penală raportat la art. 18/1 Vechiul Cod penal este corectă și va fi menținută.
Urmare a intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal prin Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, analizând incidența prevederilor art. 5 din Noul Cod penal privind aplicarea Legii penale mai favorabile, având în vedere și Decizia Curții Constituționale din data de 06. 05.2014, se constată că nu se impune compararea celor două coduri sub aspectul limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor dată fiind soluția de achitare pronunțată pentru lipsa gradului de pericol social concret ca element constitutiv al infracțiunii, soluție la care Curtea achiesează, ci se impune compararea codurilor sub aspectul soluțiilor ce pot fi pronunțate în atare situație, din această comparație rezultând că achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 18/1 raportat la art. 91 Vechiul Cod penal este mai favorabilă
Față de aceste considerente, în baza art.421 alin. 2 lit. a Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria F. împotriva sentinței penale nr. 23/27.01.2014 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul penal nr._, pe care o va menține.
În baza art.275 alin.3 Noul Cod de procedură penală vor rămâne în sarcina statului cheltuieli judiciare avansate de acesta în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria F. împotriva sentinței penale nr. 23/27.01.2014 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul penal nr._, pe care o menține.
În baza art.275 alin.3 Noul Cod de procedură penală rămân în sarcina statului cheltuieli judiciare avansate de acesta în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. D. A. M.
GREFIER,
R. G.
Red. A.D./16.06.2014
dact. R.G./17.06.2014/4 ex.
Jud.fond.H.A.P.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 246/2014. Curtea... | Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr.... → |
|---|
