Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 517/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 517/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 1276/119/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 517/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 17 octombrie 2014
Instanța constituită din:
- Completul de judecată CAT4:
PREȘEDINTE – C. C. G. - judecător
JUDECĂTOR - M. G. L.
- Grefier: - R. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror șef secție A. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de revizuentul – condamnat M. A. împotriva sentinței penale nr. 5/CC din 01 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 8 octombrie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17 octombrie 2014, când,
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 5/CC/01.09.2014 a Tribunalului C., în baza art. 459 alin. 5 Cod de procedură penală s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul M. A., împotriva sentinței penale nr. 14 din data de 05.04.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr. 3663/21.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin sentința penală nr. 14 din data de 05.04.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ definitivă prin decizia penală nr. 3663/21.11.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, revizuentul M. A. a fost condamnat la pedeapsa de 25 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e Cod penal vechi pe o durată de 10 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art. art. 174, 176 lit. a Cod penal vechi, constând în acea că la data de 1 noiembrie 2012, în intervalul orar 7,00 – 8,00, în urma refuzului victimei Szekely M. E. de a continua relația de concubinaj cu el, a ucis-o pe aceasta, prin acte de cruzime, inițial aplicându-i mai multe lovituri în zona capului cu un ciocan și cu un clește metalic, după care a înjunghiat-o, aplicându-i multiple lovituri cu cuțitul, prin care i-a produs 18 plăgi înjunghiate, dintre care 17 plăgi în zona toracică și o plagă în zona cervicală, plăgi care aveau legătură de cauzalitate directă și necondiționată cu moartea victimei.
Împotriva sentinței penale a Tribunalului C. a formulat cerere de revizuire revizuentul-condamnat M. A. care în conformitate cu dispozițiile art. 459 alin. 3 și 5 Cod de procedură penală raportat la art. 453 Cod de procedură penală, nu poate fi admisă în principiu pentru următoarele motive:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, a cărei admisibilitate este în mod strict circumstanțiată cazurilor de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 453 lit. a – f Cod de procedură penală.
Instanța investită cu judecarea cererii de revizuire nu poate proceda la rejudecarea fondului pricinii decât în măsura în care găsește admisibilă în principiu calea de atac, iar aceasta se realizează doar în situația existenței vreunuia din cazurile de revizuire.
Analizând motivele invocate de revizuent, instanța constată că acesta nu se încadrează în niciunul din cazurile de revizuire prevăzute expres și limitativ de art. 453 alin. 1 Cod de procedură penală, ci, în esență, se dorește reanalizarea probelor avute în vedere de instanță la pronunțarea sentinței de condamnare și completarea probatoriului, ceea ce este inadmisibil pe această cale. Temeinicia și legalitatea sentinței penale pronunțate de instanța de fond au fost analizate cu ocazie soluționării căilor de atac exercitate de revizuentul însuși, instanțele de control judiciar respingând apelul și recursul formulat împotriva sentinței de condamnare pronunțate de prima instanță.
Apoi, din conținutul sentinței atacate rezultă că pe parcursul procesului penal pornit împotriva sa, revizuentul a fost examinat de specialiști și s-a constatat, prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză, existența capacității psihice a condamnatului de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, acesta având discernământul păstrat în raport de fapta pentru care a fost cercetat. Astfel, este nefondată afirmația revizuentului că nu și-a dat seama de cele petrecute și nici nu constituie temei pentru revizuirea sentinței de condamnare, având în vedere că este o împrejurare care a fost avută în vedere și cunoscută la soluționarea cauzei.
În final, trebuie precizat că pe lângă faptul că pe calea revizuirii nu se poate solicita aplicarea procedurii recunoașterii și reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cauză nici nu erau îndeplinite condițiile stipulate de legiuitor, întrucât fapta pentru care revizuentul a fost cercetat și judecat este pedepsită cu detențiunea pe viață, alternativ cu pedeapsa închisorii.
Pe cale de consecință, având în vedere că motivele invocate nu se încadrează în niciuna din cazurile de revizuire prevăzute expres și limitativ de art. 453 alin. 1 Cod de procedură penală, în baza art. 459 alin. 5 Cod de procedură penală, instanța urmează să respingă cererea de revizuire formulată de revizuentul M. A., ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuentul M. A., care a solicitat desființarea sentinței instanței de fond și admiterea cererii de revizuire.
Apelantul revizuent M. A., arată că prin cererea de revizuire formulată a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 14 din 05.04.2013, invocând faptul că nu au fost audiați martorii propuși, nu a beneficiat de procedura simplificată prevăzută de art. 3201 din anteriorul Cod de procedură penală.
De asemenea, acesta a invocat și faptul că instanța nu a avut în vedere împrejurarea că nu are antecedente penale, respectiv că mobilul conflictului a fost unul spontan, a fost o pierdere de moment pe care instanța nu a avut-o în vedere ca atare și a aplicat o pedeapsă mult mai mare decât cea pe care o considera meritată. Totodată, arată că din sentința atacată pe calea revizuirii rezultă că a afirmat în fața instanței de fond că nu a știut ce face în momentul respectiv, considerând netemeinică expertiza administrată în cauză pentru stabilirea discernământului acestuia.
Revizuentul mai susține că la unul dintre termenele de judecată, în timp ce era în arest preventiv la Miercurea C., s-a desfășurat judecata în lipsa acestuia.
Analizând actele și lucrările dosarului, curtea constată că apelul revizuentului nu este întemeiat, urmând a fi respins ca nefondat.
În mod corect a reținut instanța de fond că cererea de revizuire a inculpatului este inadmisibilă, deoarece nu se invocă vreunul din motivele de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 453 lit. a – f Cod de procedură penală. În realitate, inculpatul solicită prin cererea de revizuire reanalizarea probelor avute în vedere de instanță la pronunțarea sentinței de condamnare și completarea probatoriului, ceea ce este inadmisibil pe această cale. Acesta mai solicită și reindividualizarea pedepsei aplicate, fapt care este de asemenea inadmisibil în această cale extraordinară de atac.
În mod corect a reținut instanța de fond că temeinicia și legalitatea sentinței penale pronunțate de instanța de fond au fost analizate cu ocazie soluționării căilor ordinare de atac exercitate de revizuientul însuși, instanțele de control judiciar respingând apelul și recursul formulat împotriva sentinței de condamnare pronunțate de prima instanță. Nu se poate solicita prin cererea de revizuire înlăturarea unei variante agravante a infracțiunii reținute în sarcina condamnatului, așa cum a solicitat revizuientul. Acesta solicită să se constate că nu a comis fapta cu premeditare, ci în urma unui conflict spontan, și că nu a avut discernământ, deoarece nu și-a dat seama ce face. Se mai arată că nu a fost judecat potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, deși legea nu permitea judecarea infracțiuni comise de revizuient, potrivit acestei proceduri.
Instanțele de judecată, care au dispus condamnarea definitivă a inculpatului, au avut în vedere toate elementele dosarului, analizând inclusiv responsabilitatea inculpatului la momentul săvârșirii faptei. În calea extraordinară de atac a revizuirii nu mai este posibilă solicitarea inculpatului de a readministra noi probe sub acest aspect. De asemenea, nu mai este posibilă nici criticarea hotărârii de condamnare, sub aspectul neparcurgerii procedurii de judecată prin procedura simplificată sau a condițiilor de admisibilitate a acestei proceduri.
Constatând că în mod corect s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulate de condamnat, nefiind întrunite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta, curtea va respinge ca nefondat apelul revizuientului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge apelul declarat de revizuientul M. A. împotriva sentinței penale nr. 5/CC/01.09.2014 a Tribunalului C., dată în dosarul nr._, pe care o menține.
În temeiul art. 272 Cod de procedură penală onorariul traducătorului de limba maghiară Kilyen I. E., în cuantum de 50 de lei, va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 272 Cod de procedură penală onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 de lei, va fi înaintat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală obligă revizuientul M. A. la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 17.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. C. G. M. G. L.
GREFIER,
R. G.
Red. C.C.G./27.10.2014
Dact. R.G./29.10.2014/ 4 ex.
Jud.fond.M.D.C.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 278/2014. Curtea de... | Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 501/2014. Curtea de... → |
|---|
